07.04.2009
-
Santierul Naval Orsova intentioneaza sa treaca la constructia de nave complet echipate
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI SNO
___
In opinia conducerii santierului, cererea de nave fluviale se mentine inca la un nivel acceptabil Scaderea pretului metalului a determinat potentialii clienti sa ofere preturi mai mici Compania 'Santierul Na¬val Orsova' intentioneaza sa asimileze, in viitorii ani, constructia de nave costiere, sa demareze constructia de nave complet echipate si de tancuri chimice din inox (duplex) - prima nava de acest gen fiind deja livrata si apreciata de catre beneficiarii si specialistii vest europeni. 'Santierul Naval Orsova' are o experienta de peste 15 ani de cons¬tructii nave fluviale, iar piata pe care a activat pana acum a fost una stabila, numele societatii fiind cunoscut de constructorii de nave vest - europeni. Constantin Badoiu, directorul general al santierului a declarat: 'Desigur ca modificarile aduse pe plan european si mondial de criza economica au afectat si domeniul nostru de activitate, dar numarul de contracte ferme incheiate pentru acest an, negocierile care se poarta pentru semnarea altor contracte, precum si oportunitatea deschisa prin definitivarea procesului de fuziune cu societatea de pe platforma portului Constanta Sud, ne dau pers¬pectiva continuarii activitatii in bune conditii si in perioada urmatoare. Cererea de nave, de tipul celor construite la noi, se mentine la un nivel acceptabil, chiar daca preturile oferite de potentialii clienti sunt mai mici decat in anul trecut, aceasta si ca urmare a faptului ca a scazut pretul metalului.' Santierul Naval Orsova a luat fiinta in 1890, ca un mic atelier destinat repararii navelor ce participau la construirea canalului navigabil de la Portile de Fier - SIP Iugoslavia si a avut o dezvoltare constanta in timp. Dupa anul 1991 santierul a cunoscut o evolutie spectaculoasa in urma schimbarii formei de organizare si denumirii, cand a fost infiintata societatea comerciala 'Santierul Naval Orsova' SA. In prezent, societatea are un capital social de 28.557.297 lei si o cifra de afaceri de peste 100 milioane lei anual, aproximativ 800 de angajati, iar structura actionariatului este formata din SIF 'Transilvania' - 61,82%, SIF 'Oltenia' - 10,07% si alti actionari 28,11%. Cele doua mari activitati ale societatii care aduc profit sunt constructia de nave (in care exportul are o pondere de 98%) si reparatia de nave pentru piata interna si externa. Prima activitate reprezinta 90% din ponderea volumului de munca si a sursei de venituri si se materializeaza prin executii de corpuri de nave fluviale (pentru marfuri generale, port¬containere, nave - tanc si transportoare de gaz, nave tehnice) care primesc o armare sumara in legatura cu instalatiile de corp (outfitting). Diversitatea si calitatea produselor realizate aici stau la baza unei colaborari cons¬tante si sustinute cu parteneri din Germania, Olanda, Austria si Belgia. O data cu demararea constructiilor de nave pentru export, societatea din Orsova si-a modernizat continuu tehnologia de lucru, facand investitii importante pentru achizitionarea de masini, utilaje si aparatura moderna de lucru. De asemenea, in santier isi desfasoara activitatea o grupa proiectari pe calculator, precum si un atelier de proiectare tehnologica, capabil sa faca fata celor mai moderne cerinte, societatea fiind certificata de 'Germanischer Lloyd' cu sistemul ISO 9001. Santierul isi extinde obiectul de activitate In cadrul unei sedinte extraordinare, actionarii au aprobat extinderea obiectului de activitate al societatii 'Santierul Naval Orsova' cu 'alte transporturi terestre de calatori n.c.a.', 'transporturi rutiere de marfuri', 'demontarea (dezasamblarea) masinilor si echipamentelor scoase din uz, pentru recuperarea materialelor', 'recuperarea materialelor reciclabile sortate' si 'comert cu ridicata al deseurilor si resturilor'. In aceeasi zi, adunarea generala ordinara a actionarilor societatii a aprobat raportul de gestiune al consiliului de administratie si descarcarea de gestiune a administratorilor pentru exercitiul financiar 2008, precum si situatiile financiare ale anului 2008. Conform acestora, compania mehedinteana a realizat anul trecut o cifra de afaceri neta de 125.966.956 lei, venituri totale de 141.602.293 lei, un profit brut de 19.017.721 lei si unul net de 15.404.005,87 lei. Cu acelasi prilej, actionarii au hotarat ca profitul net sa fie repartizat pentru constituirea de rezerve legale (cota de 5%), res¬pectiv 945.176,74 lei, pentru acoperirea pierderii de 2.834.698,44 lei preluata de la societatea 'Servicii Constructii Maritime' Constanta dupa absorbtia acesteia (ca efect al fuziunii), pentru constituirea de surse proprii de finantare (alte rezerve) - 3.056.941,44 lei si pentru acordarea de dividende in valoare totala de 8.567.189,25 lei. Dividendul brut rezultat este de 0,75 lei/ actiune. Totodata, actionarii au aprobat bugetul de venituri si cheltuieli si strategia de dezvoltare a SNO pe anul 2009. Astfel, societatea si-a propus pentru acest an sa realizeze venituri totale de 119.000.000 lei, sa obtina un profit brut de 10.000.000 lei si unul net de 8.400.000 lei si sa realizeze investitii in valoare totala de 7.000.000 lei finantate exclusiv din amortizare. Veniturile din exploatare au fost estimate la 115.000.000 lei, iar cele din activitatea de baza la 107.000.000 lei. Societatea a dispus de lichiditati in euro in cea mai mare parte a anului trecut Referitor la principalii indicatori care dau o imagine de ansamblu asupra situatiei financiare si a echilibrului economic al companiei, Constantin Badoiu a declarat ca indicatorul privind acoperirea dobanzilor (care reflecta de cate ori pot fi acoperite cheltuielile cu dobanda din profitul rezultat inaintea platii dobanzilor si impozitului pe profit) a scazut la 477, fata de anul precedent cand a inregistrat nivelul de 4.437. Aceasta pentru ca la sfarsitul anului trecut societatea a contractat credite, in timp ce in anul 2007 volumul acestora si implicit al dobanzilor au fost neglijabile. Cu cat acest indicator este mai mare cu atat pozitia societatii este mai buna. In schimb, indicatorul lichiditatii curente (calculat ca raport intre activele si datoriile curente) a crescut fata de anul 2007, respectiv de la 1,66 la 1,87 - cifra recomandata fiind 2. Indicatorul lichiditatii imediate (calculat ca raport intre activele curente-stocuri si datoriile curente) s-a mentinut practic la aceeasi valoare, respectiv 0,73 in 2008, fata de 0,72 in anul 2007 - valoarea recomandata fiind de peste 0,5. Viteza de rotatie a debitelor clienti a crescut de la 32 la 39 zile, in timp ce viteza de rotatie a creditelor furnizor a scazut de la 8 la 7 zile. Viteza de rotatie a activelor imobilizate (cifra de afaceri/active imobilizate) care arata eficienta managementului activelor imobilizate, a scazut de la 1,97 la 1,83, in timp ce viteza de rotatie a activelor totale a crescut de la 0,82 la 0,86. Directorul general a adaugat: 'Faptul ca societatea a dispus de lichiditati cea mai mare parte a anului trecut (in special in euro), a creat posibilitatea plasarii acestora in depozite la termen, ceea ce a generat si influente favorabile rezultate din diferentele de curs (mai ales in a doua parte a anului).' Toate elementele de bilant au suferit modificari importante ca urmare a procesului de fuziune Constantin Badoiu a declarat: 'O analiza detaliata a activitatii derulate anul trecut arata ca numai ajustarile de valoare operate la imobilizarile financiare, pe care societatea le detinea la 31 decembrie 2008, insumau 5.363.190 lei si priveste actiunile detinute la alte entitati, a caror valoare a scazut. Este vorba despre actiunile detinute la cele patru SIF-uri si la entitatile afiliate, res¬pectiv firma 'Kritom', cu sediul in Creta - Iraklion. Aceasta detinere a fost dobandita in urma procesului de fuziune cu societatea 'Servicii Constructii Maritime', in portofoliul careia figurau respectivele actiuni. De fapt, aproape toate elementele de bilant au suferit modificari importante ca urmare a procesului de fuziune prin absorbtie.' Pe de alta parte, avansurile incasate de la clientii externi au avut un efect pozitiv, pentru ca au contribuit hotarator la asigurarea lichiditatilor necesare onorarii la timp a platilor si au permis plasarea disponibilitatilor in depozite bancare de diverse tipuri. Dar aceste avansuri au generat si influente negative la sfarsitul anului trecut, ca urmare a evaluarii lor la cursul din ultima zi a anului, ceea ce a dus la inregistrarea unor diferente de curs nefavorabile in valoare totala de 2.090.108 lei. Aceste avansuri au fost de 6.211.097 euro, fiind incasate la un curs mediu de 3,6487 lei/euro, fata de 3,9852 lei/euro cat a fost cursul de inchidere al exercitiului financiar 2008. In acelasi timp o influenta negativa a rezultat si din operatiunile la termen efectuate pentru protejarea cursului valutar, precum si din diverse operatiuni de cont curent efectuate in anul 2008.' Autorizatie de mediu valabila pana in anul 2013 fara vizare anuala 'Santierul Naval Orsova' S.A. a reusit sa obtina, la inceputul anului trecut, o autorizatie de mediu fara clauza de vizare anuala valabila pana in anul 2013. Aceasta autorizatie certifica faptul ca societatea este pregatita ca, in situatia aparitiei unui caz urgent de poluare, respectiv de contaminare a apei cu produse petroliere, sa intervina cu baraje plutitoare si imprastiere de substante biodegradabile pe suprafata zonei poluate. In acelasi timp sunt in permanenta monitorizate, de personal specializat, constructiile hidrotehnice (cheu, cale de lansare), intretinerea si salubrizarea malului Dunarii pe lungimea aferenta santierului naval. Pe de alta parte, toate procesele care vizeaza regulile navale de cons¬tructie sunt supravegheate de inspectii ale societatilor de clasificare, precum 'Registrul Naval Roman', 'Germanischer Lloyd' si 'Lloyd Register'. Sursa: Bursa, 7 aprilie 2009 -
Profit de 367,7 milioane lei estimat pentru Transgaz Medias, in 2009
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI TGN
___
Profitul Transgaz Medias pentru anul 2009 a fost estimat la 367,75 milioane lei in anul 2009, potrivit proiectului de Hotarare de Guvern privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2009 pentru unii operatori economici, aflati sub autoritatea Ministerului Economiei. Veniturile totale ale societatii se ridica la 1,41 miliarde lei, din care 1,4 miliarde lei reprezinta veniturile din exploatare. Cheltuielile totale insumeaza 1,05 miliarde lei, iar cheltuielile din exploatare ating valoarea de 1,03 miliarde lei. Finantarea inves¬titiilor a fost estimata la 396,67 milioane lei pentru acest an, din care 241,21 milioane lei din surse proprii. Suma aferenta platilor restante se ridica la 6,9 milioane lei, iar cea a creantelor restante, la 76,9 milioane lei. Castigul mediu lunar pe salariat, fara influenta sumelor prevazute pentru plata indemnizatiilor membrilor Consiliului de Administratie, Comisiei de Cenzori si Adunarii Generale a Actionarilor este de 2.869 lei in 2009, iar fondul de salarii se cifreaza la 172,69 milioane lei. Sursa: Bursa, 7 aprilie 2009 -
Bursa de Valori Bucuresti : Sectorul farmaceutic a rezistat mai bine la criza
DailyBusiness.ro
___
'.. s-a putut concretiza foarte usor intr-o crestere importanta, deoarece vanzatorii sunt foarte putini', e de parere Alin Brendea, vicepresedintele casei de brokeraj Prime Transaction. -
Bursa inchide pe verde, pe fondul entuziasmului la cumparare al investitorilor
Wall-Street.ro
___
'... de trecere peste anumite praguri psihologice, care au amplificat entuziasmul in piata', a declarat Gabriel Necula, broker la Prime Transaction' -
Semne bune aprilie are - pacaleala sau posibila revenire a Bursei
DailyBusiness.ro
___
Si Gabriel Necula, broker Prime Transaction, sustine ca e devreme inca 'sa ne putem da seama daca piata isi schimba trendul major.'
06.04.2009
-
Biofarm Bucuresti mizeaza pe afaceri si profit operational in crestere cu 12% in acest an
ZF RO - FONDURI MUTUALE BIO
___
Producatorul de medicamente Biofarm Bucuresti (BIO) si-a bugetat pentru acest an un profit net de 14,1 mil. lei (circa 3,37 mil. euro), dupa ce anul trecut a inregistrat un rezultat negativ de 21,3 mil. lei (5,8 mil. euro) cauzat de scaderea portofoliului de actiuni detinute pe Bursa. La nivel operational, profitul companiei este prognozat sa se majoreze cu 12%, la 22,8 mil. lei (5,4 mil. euro), pe fondul avansului afacerilor cu 11,8%, care ar urma sa ajunga la 72,7 mil. lei (17,3 mil. euro). Castigul de 14,1 mil. lei (3,4 mil. euro) estimat pentru acest an de Biofarm nu ia in calcul castigurile sau pierderile determinate de evolutia portofoliului de actiuni pe care-l detine pe Bursa, si care ar putea influenta rezultatul companiei. Astfel, in 2008 Biofarm a inregistrat o pierdere financiara de 35,1 mil. lei (8,7 mil. euro) ca urmare a scaderii plasamentelor pe care le are pe Bursa, mai ales in SIF-uri. Aceasta in conditiile in care indicele general al pietei BET-C a consemnat un declin de 70,3% in aceeasi perioada, cel mai mare de la infiintarea Bursei. Daca actiunile detinute de Biofarm ar incheia anul la nivelul preturilor din prezent, firma ar mai pierde 0,68 mil. lei (163.800 de euro) din investitii pe Bursa, in conditiile in care piata a consemnat noi scaderi fata de valorile de la finele lui 2008. Totusi, datorita valorii mici pe care o avea portofoliul de actiuni al companiei la finele anului trecut, acesta nu va mai putea afecta semnificativ castigul Biofarm pe anul acesta. Astfel, valoarea portofoliului de actiuni detinut de Biofarm la 31 decembrie 2008 era de numai 6,9 mil. lei (1,7 mil. euro), fata de peste 40 mil. lei (11,1 mil. euro) cat valora in urma cu un an. In prezent, aceleasi actiuni mai valoreaza 6,27 mil. lei (1,5 mil. euro). Marja de profit operational a Biofarm ar urma sa se mentina si in 2009 la un nivel similar cu cel de anul trecut, de 31%. Pe partea de cheltuieli, costurile cu salariile este de asteptat sa se majoreze anul acesta cu 18%, avans semnificativ mai mare decat cel din 2008, cand acestea au crescut cu 10,9%. Cheltuielile materiale, care au cea mai mare pondere in totalul costurilor, ar urma sa urce intr-un ritm mai redus anul acesta, de 6,4%, fata de o crestere de 12,5% inregistrata anul trecut. Cheltuielile cu reclama sunt estimate sa stagneze in 2009, la un nivel de circa 10,5 mil. lei (2,5 mil. euro). Anul trecut, vanzarile producatorului de medicamente s-au majorat cu 4,5%, la 65,1 mil. lei (17,7 mil. euro), in conditiile in care piata pe ansamblu a inregistrat o contractie de 3,54% in perioada similara, se arata in raportul anual al companiei. Compania dispunea la finele anului trecut de lichiditati in valoare de 26 mil. lei (6,5 mil. euro), pe care reprezentantii companiei le considera ca fiind suficiente pentru a-si finanta activitatea fara a apela la vanzarea de actiuni de pe Bursa, se mai arata in raport. Biofarm si-a programat pentru 2009 investitii in valoare de 18,6 mil. lei (4,4 mil. euro), din care cea mai mare parte sunt destinate realizarii unei constructii pe un teren pe care-l detine in zona Gura Badicului din Capitala. Titlurile Biofarm au fost tranzactionate ultima data la un pret de 0,0859 lei/actiune, nivel la care capitalizarea companiei este de 22,4 mil. euro. Sursa: Ziarul Financiar, 6 aprilie 2009 -
Pierderi dureroase: Cum au ajuns suedezii de la East Capital de la 100 la 11 mil. euro pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Criza financiara a decimat investitiile companiei suedeze East Capital pe Bursa de la Bucuresti, pana la 10,8 mil. euro anul trecut, fata de cele aproape 100 mil. euro de la sfarsitul lui 2007. Prin intermediul fondurilor deschise de investitii Balkan si Eastern European, compania de administare East Capital este unul dintre cei mai importanti investitori straini pe piata locala de capital. La sfarsitul anului trecut, plasamentele celor doua fonduri suedeze pe piata locala se ridicau la 10,8 mil. euro, de aproape zece ori mai putin fata de finalul anului 2007, potrivit rapoartelor anuale de administrare emise de East Capital. Mai exact, fondul Balkan detinea investitii in valoare de 8,2 mil. euro pe Bursa locala, de zece ori mai putin fata de finalul anului 2007, in timp ce Eastern European detinea investitii de 2,6 mil. euro, in scadere de peste sase ori fata de finalul 2007. Reducerea drastica a investitiilor pe Bursa romaneasca a fost cauzata pe de o parte de diminuarea puternica a activelor in 2008: de peste sase ori in euro pana la 106 mil. euro pentru fondul Balkan si de patru ori in euro pana la 292 mil. euro pentru fondul Eastern European, si ca urmare a retragerilor realizate de investitorii celor doua fonduri. Pe de alta parte, cele doua fonduri East Capital si-au redus vizibil expunerea pe o serie de actiuni romanesti: titlurile Petrom au inregistrat cele mai consistente vanzari din partea suedezilor, urmate de actiunile Socep si de cele ale SIF Transilvania, potrivit raportului anual de administrare. In schimb, cele doua fonduri si-au consolidat pozitiile pe actiunile Flamingo achizitionand 6,3 mil. titluri ale retailerului de elctrocasnice pe parcursul anului 2008. De asemenea, fondul Balkan si-a majorat detinerea in cadrul dezvoltatorului Impact si al combinatului Oltchim anul trecut si a iesit din actionariatul societatilor Cocor Bucuresti, Comvex si Condmag, unde detinuse la finalul anului 2007 pachete relativ mici de actiuni. Fondul Balkan a incheiat anul 2008 cu o depreciere de 66% calculata in coroane suedeze, in timp ce fondul Eastern European a pierdut 64% din valoarea unitatii, potrivit administratorului. Anul trecut a fost unul dintre cei mai dificili pentru investitorii din Europa de Est, pietele de capital din regiune incheind 2008 cu scaderi de peste 60%. In luna octombrie 2008, suedezii de la East Capital au fost nevoiti sa isi suspende temporar rascumpararile de titluri, dupa scaderile puternice inregistrate pe pietele din regiune, care au culminat cu inchiderea burselor din Rusia si Romania. Sursa: Ziarul Financiar, 6 aprilie 2009. -
BVB s-ar putea lista in circa 15 luni, estimeaza Stere Farmache
Curierul National
___
Actionarii Bursei de Valori Bucuresti au facut primul pas pentru listarea operatorului de piata, aprob?nd transformarea titlurilor preferentiale in ordinare, dar orizontul de timp pentru incheierea procesului de listare este de 15 luni, a declarat pentru NewsIn Stere Farmache, seful BVB. 'Transformarea actiunilor preferentiale in ordinare este una dintre deciziile luate de actionari azi, fiind totodata prima etapa a procesului de listare. In baza acestei decizii urmeaza sa modificam actul constitutiv al Bursei si procedurile care sa fluidizeze circulatia titlurilor proprii', a mai spus presedintele BVB, Stere Farmache. Actionarii Bursei aprobasera de principiu in decembrie anul trecut listarea titlurilor BVB pe propria piata reglementata. Totusi, propunerea de listare a BVB a mai fost discutata in ianuarie 2005, la Adunarea Generala in care s-a decis transformarea Bursei in societate pe actiuni, iar tema nu a fost respinsa atunci de actionari, ci s-a hotar?t am?narea acestei discutii. 'Actionarii au aprobat vineri in principiu niste etape pentru listare, dar nu am stabilit momentul listarii si modalitatea prin care se va face. Estimam ca listarea va putea fi realizata intr-un orizont de 15 luni', a explicat Farmache. Sursa: Curierul National, 6 aprilie 2009. -
Bancile si fondurile straine ataca SIF Banat-Crisana cu nume grele
Business Standard LION
___
Oamenii de afaceri Horia Ciorcila si Claudiu Silaghi, grupati in jurul Bancii Transilvania, italianul Roberto Marzanati, omul care reprezinta interesele BERD in cadrul aceleiasi institutii de credit, bancherii de investitii Doru Lionachescu si Andrei Diaconescu de la Capital Partners, respectiv Dragos Bilteanu, unul dintre vanzatorii implicati in cea mai mare tranzactie imobiliara locala din istorie, lupta pentru un loc in Consiliul de Administratie (CA) al SIF Banat-Crisana, au declarat pentru Business Standard surse de pe piata financiara. Actionarii uneia dintre cele mai vanate active de pe piata romaneasca au de ales, pe 24 aprilie sau pe 25 aprilie, dintr-un total de 16 candidati, pentru a selecta cine va primi cele sapte mandate valabile patru ani in conducerea SIF1. Pe lista candidatilor mai fi gureaza si actualii membri ai CA - Ioan Cuzman (presedinte), Emil Cazan (vicepresedinte), Pavel Belean, Zoltan Hosszu, Ioan Mos, Ionut Patrahau, Ion Stancu - membri, dar si Carmen Dumitrescu, ce detine pozitia de director general adjunct in cadrul SIF1. Surse din piata sustin ca pe lista s-ar afla si doi oameni care ar reprezenta interesele lui Catalin Chelu, unul dintre cei mai cunoscuti investitori pe piata de capital, informatii neconfi rmate insa de acesta. “Eu, personal, nu am trimis pe nimeni, dar nu pot sa stiu ce fac societatile unde sunt eu actionar”, a comentat Chelu. Cel mai important actionar al SIF Banat-Crisana este Banca Transilvania, care avea o detinere de 7,5%, conform ultimei raportari din decembrie 2007. Alti actionari importanti, straini si locali, ies acum la lumina, in contextul in care este exclusa vanzarea unor participatii mari pe o piata bursiera in scadere fata de anii anteriori, puternic lovita de criza fi nanciara globala. Acum, capitalizarea bursiera a SIF1 este de 75 mil. euro (315,6 mil. lei), de peste zece ori mai mica fata de maximul atins pe 24 iulie 2007, cand valoarea de piata era de 770 mil. euro. Calitatea portofoliului, precum si faptul ca SIF Banat-Crisana nu a fost afectata de scandaluri intre actionari, cum s-a intamplat in cazul altor SIF-uri, au atras, in ultimii ani, investitori puternici. Doru Lionachescu, managing partner al casei de investitii Capital Partners, este propus in CA de catre Daniel Tepes, actionarul majoritar al societatii de brokeraj HTI Valori Mobiliare. Lionachescu reprezinta grupul de investitori din jurul bancii americane de investitii Morgan Stanley. Americanii de la Morgan Stanley au preluat controlul in 2008 la HTI, insa luna trecuta acestia si-au anuntat retragerea din afacere. Contactat de Business Standard, Lionachescu a confirmat ca va candida pentru un post in CA-ul SIF Banat-Crisana, la propunerea lui Daniel Tepes de la HTI. “SIF Banat-Crisana este un proiect la care lucram de doi ani”, precizeaza Lionachescu. Andrei Diaconescu, care detine, de asemenea, pozitia de managing partner la Capital Partners, este unul dintre candidati. Diaconescu este atat investitor in SIF1, cat si reprezentant al unor institutii financiare straine, printre care Citibank sau Raiffeisen, care fie au detineri proprii de actiuni, fie actioneaza ca banci-custode in numele altor clienti. Un alt candidat-surpriza este omul de afaceri Dragos Bilteanu, care este atat investitor, cat si reprezentant al unui grup de investitori romani si britanici care, la finele anului trecut, au preluat casa de comert cu energie Romenergo. “Am circa 2.000 de actiuni la SIF1 si am fost propus de anumite fonduri de investitii sa fac parte din Consiliul de Administratie. Propunerea ma intereseaza, pentru ca SIF1, spre deosebire de altele, nu a fost implicat niciodata in scandaluri, avand o imagine foarte buna, mult mai curata”, a declarat Dragos Bilteanu pentru Business Standard. Bilteanu este un om de afaceri discret, lucreaza foarte strans cu asociatul sau, El Lakis Najib, si este cunoscut mai ales pentru operatiunile derulate pe piata imobiliara. Anul trecut, s-a numarat printre vanzatorii proiectului UpGround catre un fond de investitii al Deutsche Bank, intr-o tranzactie de 340 mil. euro. Printre oamenii de afaceri locali care isi doresc un post in CA SIF Banat-Crisana se afla si antreprenorul Octavian Radu, patronul grupului RTC. Acesta are, potrivit propriilor declaratii, circa 1% din SIF1 si a inaintat actele necesare pentru a-si anunta candidatura. El s-a numarat, de altfel, printre investitorii care au declarat ca vor o conducere mai dinamica si mai transparenta. Cea mai mare parte a averii SIF1 este investita in bancile mari de pe piata. La BRD si BCR, valoarea pachetelor detinute de SIF se ridica la 45,5 mil. euro, respectiv 42,4 mil. euro, urmeaza Banca Transilvania, unde are actiuni in valoare de 12 mil. euro, compania de alimentatie publica Calipso Oradea, Bancpost si producatorul de utilaje Napomar Cluj-Napoca. Valoarea reala a participatiilor detinute in companiile necotate, cum este cazul BCR sau Bancpost, este discutabila, in conditiile in care chiar si SIF-urile au moduri diferite de calcul privind actiunile detinute la acestea. La finele lunii februarie, valoarea activelor nete ale SIF1 erau de 195,8 mil. euro, potrivit ultimului raport al companiei. Lista candidatilor pentru CA SIF Banat-Crisana urmeaza sa fie facuta publica in zilele urmatoare. La SIF Oltenia, lupta pentru putere a fost transata la finele anului trecut. Celelalte SIF-uri trebuie sa-si aleaga conducerea in acest an. Sursa: Business Standard, 6 aprilie 2009. -
IAR Ghimbav spera la o cifra de afaceri de 160 de milioane de lei
Buna ziua Brasov IARV
___
Compania IAR Ghimbav spera sa obtina in acest an o cifra de afaceri de 160 de milioane de lei, cu 21,5% mai mica fata de cea realizata anul trecut. Reducerea este datorata in principal fondurilor mici acordate de la buget pentru aviatie si reparatii ale aparatelor de zbor. In aceste conditii, compania si-a bugetat un profit de doar un milion de lei, de cinci ori mai mic fata de cel realizat in 2008, care s-a cifrat la cinci milioane de lei. Potrivit conducerii companiei, contractul de mentenanta cu Ministerul Apararii Nationale (MApN) este de 15 ori mai mic decat anul trecut. „Bugetul de anul acesta se bazeaza pe contractele ferme pe care le avem in momentul de fata si cu grad de realizare 100%, avand in vedere ciclul lung de fabricatie. In proportie de 40-50% sunt contracte la intern, in special cu Ministerul Apararii, si restul la export”, precizeaza Ion Dumitrescu, director economic si comercial al IAR Brasov. In 2008, IAR Ghimbav si-a majorat afacerile cu 11%, pana la 203,7 milioane de lei, profitul reducandu-se, insa, cu 40%, la 5 milioane de lei. Cifrele sunt insa sub cele bugetate la inceputul anului trecut, atunci prognozandu-se o cifra de afaceri de 225,8 milioane de lei si un profit net de sapte milioane de lei. Scaderea profitului a venit pe fondul pierderilor la nivel financiar datorate in special reevaluarii datoriilor in dolari ale societatii, pe fondul deprecierii monedei nationale cu 15,5% pe parcursul lui 2008. Societatea brasoveana a trecut, astfel, pe pierdere pe partea financiara, cu 25,48 milioane de lei, fata de un castig nesemnificativ obtinut cu un an in urma. Datoriile companiei IAR Ghimbav ajungeau la finele lui 2008 la 171,3 milioane de lei. Pierderile de la nivelul financiar au fost recuperate pe partea de exploatare, unde castigul brut a crescut de 3,6 ori, pana la 31,4 milioane de lei. In acest an, compania nu va mai atribui dividende, Ministerul Economiei dandu-si acordul saptamana trecuta pentru reinvestirea profitului obtinut in 2008. Sursa: Buna Ziua Brasov, 6 aprilie 2009
Pagina