23.04.2009
-
Ceramica Iasi, plus 10% la vanzarile de tigle
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Vanzarile de caramizi de la depozite catre clientii finali au scazut cu circa 20% in primul trimestru al acestui an, in comparatie cu aceeasi perioada a anului precedent, pe fondul amanarii proiectelor imobiliare de catre dezvoltatori, potrivit datelor furnizate de Ceramica Iasi, unul dintre principalii producatori de caramizi de pe piata. 'Este foarte posibil ca 2009 sa fi inceput cu achizitii de materiale pentru finalizarea lucrarilor incepute in anul anterior. Este de asemenea posibil ca aceia care aveau valuta sa fi profitat de cursul de schimb si sa fi investit banii in materiale de constructii, profitand de pretul redus al acestora si fara a avea intentia de a construi in viitorul apropiat', a declarat Iulian Mangalagiu, directorul general al Ceramica Iasi, companie detinuta de fondul de investitii american Advent International. Piata de caramizi si-ar putea reveni din scadere abia spre sfarsitul anului 2009, inceputul anului 2010, pentru ca pana in prezent nu au aparut mecanisme care sa asigure finantarea sectorului imobiliar. 'Din cauza multitudinii factorilor care pot influenta evolutia sectorului constructiilor rezidentiale in perioada care urmeaza, ne putem imagina scenarii variate, de la o scadere a pietei cu 20% (in primul trimestru) pana la o scadere cu 50% a acestei piete per total an.' Ceramica Iasi, care produce caramizi si tigle ceramice, a inregistrat in primul trimestru o crestere de 10% a vanzarilor de tigle comparativ cu perioada similara a anului trecut, pe fondul extinderii retelei de distributie, fara a preciza si evolutia vanzarilor de caramizi. 'Din analiza numarului de autorizatii de construire pentru cladiri rezidentiale eliberate in primele doua luni ale lui 2009, in comparatie cu perioada similara a lui 2008, se observa scaderea cu 35% a suprafetei utile pentru care aceste autorizatii au fost emise, chiar daca numarul acestora este cu numai 5% mai mic. Aceasta diferenta provine din scaderea ponderii marilor proiecte si reflecta reducerea accesului la finantare a dezvoltatorilor imobiliari', afirma Mangalagiu. Compania, listata pe piata RASDAQ, nu a facut inca publice rezultatele financiare pe 2008, insa in primele noua luni a inregistrat o crestere a cifrei de afaceri cu 13%, pana la 54,4 mil. lei (14,7 mil. euro), in timp ce profitul net a scazut cu 22%, pana la 9,2 mil. lei. Piata de caramizi a crescut anul trecut cu 15% in volum si cu doar 5% in valoare, pana la circa 190-210 mil. euro, din cauza scaderii preturilor in a doua parte a anului. Sursa: Ziarul Financiar, 23 aprilie 2009 -
Albalact sfideaza criza: Profit de trei ori mai mare in T1
Wall-Street.ro
___
Albalact, unul din cei mai importanti jucatori pe piata locala a lactatelor, a raportat in primul trimestru al acestui an afaceri in crestere cu 33% fata de aceeasi perioada a anului trecut, de aproximativ 62 mil. lei (14,5 mil. euro), respectiv un profit aproape triplu, de 2,08 mil. lei. Potrivit raportului financiar al Albalact, afacerile companiei pe primul trimestru al acestui an arata o crestere cu 33,6%, de la 46.179.551 lei in primul trimestru din 2008, la 61.699.558 lei in primul trimestru din 2009. In plus, profitul inregistrat de Albalact in primele trei luni ale acestui an a crescut cu 249,2% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, de la 836.711 lei la 2.085.122 lei in primul trimestru al acestui an. De asemenea, Albalact a raportat o cifra de afaceri cu 23,2% mai mare in 2008, ajungand la 190, 5 mil. lei in 2008, de la 154, 6 mil. lei in 2007. In schimb, profitul inregistrat anul trecut a fost de numai 606.579 lei, pe fondul cheltuielilor foarte ridicate determinate de pornirea fabricii de la Oiejdea. In 2007, Albalact a atins un profit de 3.236.032 lei, conform datelor companiei. In prezent, compania Albalact are sistemele consolidate si functioneaza la capacitatea sa maxima, cu fabrica noua Albalact Oiejdea si fabrica de branzeturi Raraul Campulung Moldovenesc. In plus, producatorul a deschis si noul centru logistic din Bucuresti, in care a investit aproximativ 3 milioane de euro, iar prima etapa de modernizare a fermei proprii de la Vaidei, cu investitii de 2 milioane de euro, a fost incheiata. 'Atingerea acestor obiective conform planului propus se reflecta in rezultatele foarte bune inregistrate in primul trimestru al anului 2009, cand cifra de afaceri a companiei a crescut cu 33% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Asta dupa ce, anul 2008 a fost un an greu pentru Albalact, din cauza faptului ca am pornit o capacitate noua si a trebuit sa tinem in functiune pentru o perioada de cateva luni si fabrica veche. Acest lucru a dus, asa cum am mai spus, la costuri operationale mari si la o profitabilitate mai mica”, a declarat Traian Simion, directorul general al Albalact Alba Iulia. In toamna anului trecut, Albalact a relocat intreaga productie de lactate in noua fabrica de la Oiejdea, care a presupus o investitie de peste 17 milioane de euro. La scurt timp, Albalact a achizitionat 77% din actiunile societatii Raraul SA Campulung Moldovenesc pentru intrarea pe categoria branzeturilor. La inceputul acestui an, Albalact a deschis si noul Centru logistic Bucuresti (in comuna Afumati), care a presupus o investitie de 3 milioane de euro si va deservi zona de sud a tarii si Moldova. Ferma Albalact din Vaidei (judetul Hunedoara) a beneficiat de asemenea de investitii de 2 milioane de euro, intr-o prima faza. Potrivit lui Traian Simion, compania a planificat pentru vara acestui an si finalizarea investitiilor in fabrica Raraul Campulung Moldovenesc, in valoare de aproximativ 2 mil. euro. “Vom lansa in continuare produse noi sub brandurile Albalact (Fulga, Zuzu, De Albalact) si Raraul. Un alt obiectiv important al companiei in 2009 este extinderea distributiei si dezvoltarea depozitelor mari in tara”, spune Simion. Acesta estimeaza o crestere de aproximativ 10% a pietei locale de lactate in 2009, dupa un ritm de crestere de 17% inregistrat anul trecut. “In 2009, piata lactatelor va creste mai putin fata de 2008-cu aproximativ 10%, conform estimarilor APRIL-dar asta nu ne impiedica sa avem obiective mult mai mari comparativ cu rimtul de crestere a pietei si sa le si atingem, mai ales ca suntem o companie consolidata”, afirma Traian Simion. Compania Albalact - Alba Iulia este unul dintre primii cinci producatori de lapte si produse lactate din Romania. Infiintata in anul 1971 si transformata in societate comerciala pe actiuni in 1990, Albalact a fost privatizata in 1999. Compania Albalact are peste 500 de angajati si peste 3.500 de actionari si este listata pe piata Rasdaq. Pe langa produsele lactate proaspete comercializate sub brandurile Fulga si Zuzu, Albalact mai comercializeaza unt, iaurt si smantana sub marca De Albalact. Raraul SA a fost privatizata in anul 1994 intr-una din primele achizitii de tip MEBO (preluare de catre angajati si conducere) din industria romaneasca de lactate. Raraul este specializata in domeniul productiei de branzeturi, inclusiv produse traditionale tip cascaval, cas si urda, precum si in productia de lapte praf, unt si produse proaspete tip smantana, iaurt, lapte batut tip sana si lapte pentru consum. In anul 2007, Raraul a inregistrat o cifra de afaceri de 16.182.876 lei si un profit net de 438.351 lei. Sursa: Wall-Street, 23 aprilie 2009 -
Alumil se asteapta la un profit mai mic cu 20% in 2009
Wall-Street.ro ALU
___
Producatorul de profile de aluminiu Alumil Rom Industry (ALU) estimeaza un profit de 7,67 milioane lei (1,8 milioane euro), cu 20% mai redus decat cel obtinut in 2008, potrivit unui comunicat remis Bursei de Valori Bucuresti (BVB). In 2008, Alumil a inregistrat un profit net de 9,56 milioane lei (3 milioane euro). Compania si-a bugetat o cifra de afaceri de 92,02 milioane lei si venituri din exploatare de 9,75 milioane lei. Din 15 iunie, ALU va incepe distribuire dividendelor cu o valoare bruta de 0,29 lei/actiune. Compania este specializata in fabricarea profilelor de aluminiu pentru constructii si are un capital social de 6,25 milioane lei, divizat in 31,25 milioane actiuni cu o valoare nominala de 0,20 lei. Actionarul majoritar al Alumil este grupul industrial Alumil Mylonas-Industria Aluminiului SA din Grecia, implicat in industria de prelucrare a aluminiului, cu o detinere de 55,90%, in timp ce Michail Sotiriou controleaza 23,95% din capital. Alumil Rom Industry are o valoare de piata de 52,5 milioane lei (12,37 milioane euro) conform cotatiei de 1,68 lei stabilita in sedinta de tranzactionare din 21 martie. Sursa: Wall-Street, 23 aprilie 2009 -
VAE Apcarom estimeaza o crestere cu 42% a profitului net in 2009
DailyBusiness.ro
___
Producatorul de material rulant VAE Apcarom, parte a grupului austriac Voestalpine, anticipeaza pentru anul in curs un profit net de 3,03 mil. lei (circa 710.000 euro), in crestere cu 42% fata de cel obtinut anul trecut, si majorarea afacerilor cu 3,4%, potrivit unui comunicat transmis miercuri Bursei. In 2008, VAE Apcarom a obtinut un profit net de 2,13 milioane lei (579.000 euro), conform NewsIn. Pentru acest an, compania mizeaza pe o cifra de afaceri de 90,4 milioane lei (21,3 milioane euro), in usoara urcare fata de nivelul din 2008, de 87,4 milioane lei (23,75 milioane euro). Actionarii Apcarom au stabilit la 7 milioane de euro plafonul de creditare pentru anul 2009. VAE Apcarom are un capital social de 7,38 milioane lei, divizat in 73,8 milioane actiuni cu o valoare nominala de 0,10 lei. Principalul actionar al companiei este VAE Gmbh, subsidiara a grupului austriac Voestalpine, care detine 91,8% din capitalul social al firmei. Actiunile societatii sunt tranzactionate la categoria a doua a Bursei de Valori Bucuresti (BVB), sub simbolul APC. Ultima cotatie a titlurilor Apcarom a fost de 0,745 lei, stabilita in sedinta bursiera din 15 aprilie, care confera companiei o capitalizare de aproape 55 milioane lei (12,9 milioane euro). Sursa: Daily Business, 23 aprilie 2009 -
Bursa a crescut cu 75% in doua luni. A venit momentul iesirii din groapa?
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
'... de unde rezulta si volatilitatea foarte mare', spune Alin Brendea, directorul de operatiuni de la Prime Transaction.
22.04.2009
-
SIF-urile contraataca in razboiul de 1 mld. euro pentru schimbarea conducerii
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
SIF Banat-Crisana a suspendat drepturile de vot de peste 1% ale grupului de actionari de la BT, care detine 7,5% din actiuni. Suspendarea dreptului de vot pentru actionarii importanti este una dintre parghiile legale de care conducerile actuale ale SIF se folosesc pentru a limita accesul in Consiliul de Administratie (CA) al acestora. Vineri, SIF-urile au programate Adunari Generale ale Actionarilor (AGA) in care vor fi alesi membrii CA care vor administra in urmatorii patru ani activele SIF-urilor, de peste un miliard de euro. Conducerea SIF Banat-Crisana a hotarat sa suspende drepturile de vot care depasesc 1% pentru grupul de actionari din jurul Bancii Transilvania, cel mai influent din actionariatul companiei. O serie de entitati controlate de Banca Transilvania si persoane din conducerea bancii controleaza circa 7,5% din capitalul SIF Banat-Crisana, iar trei membri din conducerea bancii, respectiv Horia Ciorcila, presedintele Consiliului de Administratie, Roberto Marzanati, vicepresedintele CA din partea BERD si Claudiu Silaghi, membru al CA, si-au depus candidatura pentru un loc in CA la SIF1, care va fi ales vineri pentru un mandat de patru ani. Ciorcila spune ca nu a primit notificare de la SIF privind suspendarea drepturilor de vot si ca entitatile care fac parte din acest grup nu actioneaza in mod concertat si au trimis declaratii in acest sens si la CNVM. 'Nu am fost informati despre aceasta decizie, care ne surprinde, intrucat noi am dat declaratii de neconcertare la CNVM. Anul trecut, cand nu a fost nicio miza, nu ni s-a suspendat dreptul de vot, desi situatia era identica', a declarat Ciorcila, care mai spune ca cei trei candidati detin fiecare actiuni la SIF1, nefiind propusi de catre Banca Transilvania. 'Nu inteleg de ce membrii din conducerea actuala a SIF nu sunt considerati ca actioneaza in mod concertat, desi apar pe primele locuri pe lista candidatilor', a mai spus Ciorcila. De cealalta parte, presedintele SIF Banat-Crisana, Ioan Cuzman, sustine ca aplica legea care prevede ca detinerile concertate de peste 1% nu au drept de vot in AGA. 'Fac tot ce cere legea. Nu influentez cu nimic rezultatele AGA. Daca actionarii formeaza o majoritate in conditiile legii si schimba CA, nu este nicio problema. Va spun insa ca acum se incearca actiuni concertate mai mult sau mai putin ostile de preluare a SIF-urilor', a declarat Cuzman. Competitia pentru conducerea SIF Banat-Crisana este cea mai puternica, in lupta fiind nume importante de pe piata, precum Doru Lionachescu si Andrei Diaconescu de la banca de investitii Capital Partners, care reprezinta o serie de fonduri de investitii straine, si Octavian Radu, proprietarul grupului RTC, care detine aproape 1% din SIF1. Sursa: Ziarul Financiar, 22 aprilie 2009 -
Transferul Antibiotice Iasi la Ministerul Sanatatii, avizat de Guvern
ZF RO - FONDURI MUTUALE ATB
___
Antibiotice Iasi, una dintre principalele zece companii de pe piata interna de medicamente, va fi trecuta din portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) la Ministerul Sanatatii, procedura care reprezinta prima etapa pentru crearea Companiei Farmaceutice fiind avizata de Guvern. Hotararea de guvern va intra in vigoare la data de intai a lunii urmatoare publicarii in Monitorul Oficial, respectiv la 1 mai 2009. Ministrul sanatatii, Ion Bazac, a anuntat in luna martie ca vrea sa creeze Compania Farmaceutica Romana, structura urmand sa includa Antibiotice Iasi, Sanevit Arad, Unifarm si departamentele de vaccinuri din cadrul Institutului Cantacuzino de la Bucuresti si Iasi. Iaon Nani, vicepresedintele al AVAS si fost director la Antibiotice Iasi, a precizat atunci ca primul pas pentru infiintarea noii companii este transferul societatii Antibiotice, prin hotarare de guvern, de la AVAS la Ministerul Sanatatii. Antibiotice a incheiat primele trei luni ale acestui an cu un profit de zece milioane lei, in crestere cu 43% fata de castigul din perioada similara a anului trecut, pe fondul reducerii costurilor si cresterii preturilor la unele medicamente. Valoarea cifrei de afaceri neta preliminata pentru primul trimestru din 2009 este de 57,5 milioane de lei, cu 18,4% peste valoarea obtinuta in intervalul ianuarie-martie 2008. Sursa: Ziarul Financiar, 22 aprilie 2009 -
Asociatia Salariatilor Petrom controleaza 3% din SIF Moldova
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF2 SNP
___
Asociatia Salariatilor Petrom si Petromservice, impreuna cu doua firme off-shore si trei persoane fizice, detin circa 3% din actiunile SIF Moldova (SIF2) si vor avea dreptul de vot limitat in AGA la 1%. Grupul de 35 de firme si persoane juridice prezumate ca actioneaza in mod concertat cu omul de afaceri Catalin Chelu, detine 7,7% din SIF Moldova, in timp ce ING Luxemburg are 1,437% din actiuni, potrivit listei publicate pe site-ul SIF2, care a suspendat drepturile de vot ale actiunilor care depasesc pragul de 1% pentru cele doua grupuri. Sursa: Ziarul Financiar, 22 aprilie 2009 -
Investitorii solicita CNVM sa analizeze situatia Zimtub si sa ia masurile legale
Wall-Street.ro
___
Asociatia Investitorilor pe Piata de Capital (AIPC) solicita Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) sa analizeze situatia Zimtub SA, a carei oferta de preluare a fost tergiversata de proprietarul Ioan Niculae, constatand ca legislatia pietei de capital ramane in continuare facultativa pentru unele companii listate, informeaza un comunicat remis de asociatie. “Dupa ce aproape un an de zile Interagro S.R.L., detinuta de Ioan Niculae, a tergiversat derularea ofertei de preluare pe care era obligat sa o faca, subscrisa a decis sa instraineze o parte din actiunile pe care le detine in cadrul Zimtub S.A. (simbol de tranzactionare ZIM) catre o societate off-shore al carei actionariat este dificil de controlat. Ca urmare a acestei instrainari de actiuni, Interagro S.R.L. detine impreuna cu Intergaz S.R.L. (societate cu care actioneaza concertat), mai putin de 33% din capitalul social al Zimtub S.A., astfel incat poate sa afirme cu seninatate ca nu mai are nici o obligatie de derulare a unei OPP. Obligatia de derulare a OPP a devenit exigibila in toamna anului trecut”, informeaza comunicatul AIPC. In aceste conditii, investitorii se intreaba daca C.N.V.M. reprezinta si altceva decat un simplu depozitar de notificari ale actorilor din piata care actioneaza fara nici un fel de constringere in afara cadrului legal si sfidand investitorii. “Acesta deoarece nu este prima data cind C.N.V.M. nu face altceva decit sa asiste pasiv la incalcari grave ale legislatiei pietei de capital, pe care, la nivel teoretic cel putin, C.N.V.M. ar trebui sa o supravegheze”. Asociatia Investitorilor pe Piata de Capital a sesizat arbitrul pietei si in cazul altor companii, printre care Ardaf, Dunapref Giurgiu, Rompetrol, Comat si Remarul 16 Februarie, unde actionarii majoritari sau semnificativi trebuie, potrivit legii, sa faca oferte publice obligatorii. Sursa: Wall-Street, 22 aprilie 2009 -
Teraplast va face investitii de peste 3,5 milioane de euro in parcul industrial de la Saratel
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI TRP
___
Procesatorul de PVC, 'Teraplast' SA Bistrita, a anuntat ca intentioneaza sa faca in acest an investitii de peste 3,5 milioane de euro in parcul industrial de la Saratel, unde au fost relocate toate fabricile din cadrul companiei, potrivit NewsIn. Programul de investitii, propus de Consiliul de Administratie al companiei, va fi supus, joi, aprobarii Adunarii Generale a Actionarilor, care se va intruni in sedinta ordinara cu 12 puncte pe ordinea de zi, inclusiv acesta. Potrivit programului de investitii aferent acestui an, postat pe site-ul companiei, cea mai mare suma, 1,3 milioane de euro, va fi cheltuita pentru investitii in Fabrica de Tevi PP (polipropilena, adica un material plastic utilizat in ultimul timp in instalatiile de toate tipurile -n.r). In Fabrica de PVC se vor face investitii de circa 700.000 de euro, iar pentru logistica 'Teraplast' va cheltui 332.000 de euro. In amenajarea unei parcari pentru TIR-uri si pentru corpul administrativ vor fi investiti 234.000 de euro. Achizitionarea unui sistem de supraveghere a accesului si a depozitelor va costa 80.000 de euro, iar dotarea laboratorului de cercetare va ajunge sa coste 240.000 de euro. Intr-un depozit de ambalaje si deseuri periculoase, 'Teraplast' va investi peste 112.000 de euro. Compania 'Teraplast' deruleaza inca din 2008 un amplu program de investitii ce presupune relocarea majoritatii capacitatilor de productie din Bistrita la Saratel, unde compania dezvolta un parc industrial pe o suprafata de 22 hectare. Pentru 2009, compania 'Teraplast' are ca principale obiective finalizarea relocarii fabricilor in parcul industrial de la Saratel, extinderea portofoliului de produse si dezvoltarea unor divizii, precum cea de ferestre. Adunarea Generala a Actionarilor 'Teraplast' SA este convocata si vineri intr-o sedinta extraordinara, ocazie cu care vor fi facute mai multe modificari in actul constitutiv al societatii. Compania Teraplast face parte din Grupul Teraplast Bistrita, care mai include subsidiarele Plastsistem si Politub. Teraplast este cel mai mare procesator de PVC din Romania, Plastsistem produce panouri sandwich si structuri metalice pentru constructii comerciale si industriale, iar Politub produce tuburi din polietilena pentru retelele de gaz si apa. Principalii actionari ai companiei sunt Dorel Goia (33,15%), Emanoil Viciu (20,55%) si SIF Banat-Crisana (11,38%). Compania Teraplast a obtinut in anul 2008 un profit net de 19,47 milioane de lei, in crestere cu 19,33% fata de anul precedent. Rata profitului net a crescut anul trecut pana la valoarea de 9,96%, fata de 8,78%, la cat s-a cifrat acest indicator in 2007. Cifra de afaceri a companiei a ajuns la sfarsitul lui 2008 la o valoare de 195,43 milioane de lei, in crestere cu 5,11% fata de 2007, cand acest indicator individual s-a cifrat la 185,79 milioane de lei. Sursa: Bursa, 22 aprilie 2009
Pagina