25.05.2007
-
Se vinde Intercontinentalul. Familia Paunescu vrea 250 de milioane de euro
Gardianul RCHI
___
Hotelul Intercontinental ar putea ajunge la alti proprietari. In ciuda zvonurilor, familia Paunescu a dezmintit de multe ori eventuala vanzare a activului, dar, acum, pare din ce in ce mai sigur ca Interul se cumpara. Si nu cu o suma mica - ofertantul (numele nu poate fi divulgat) da aproximativ 135 milioane de euro, specialistii il evalueaza la 160 de milioane, iar Paunestii cer 250 de milioane.
Ziarul nostru a intrat in posesia unui document care atesta faptul ca banca de investitii Balkan Advisory Company (BAC) le-a gasit Paunestilor un client pentru achizitionarea hotelului.
Hotelul Intercontinental ar putea ajunge la alti proprietari. In ciuda zvonurilor, familia Paunescu a dezmintit eventuala vanzare a activului, dar, acum, pare din ce in ce mai sigur ca Interul se cumpara. Si nu cu o suma mica. De fapt, in privinta banilor, exista trei variante: ofertantul (numele nu poate fi divulgat) da aproximativ 135 milioane de euro, specialistii il evalueaza la 160 de milioane, iar Paunestii cer 250 de milioane, potrivit unor surse apropiate lor.
Ziarul nostru a intrat in posesia unui document (prezentat in facsimil) care atesta faptul ca o puternica banca de investitii, Balkan Advisory Company (BAC), a gasit un client pentru achizitionarea hotelului. Acest fapt ne-a fost confirmat, de altfel, de reprezentantul BAC in Romania, Matei Paun, persoana de contact in aceasta eventuala tranzactie. Documentul, care este o scrisoare de intentie, a fost adresat presedintelui Companiei Hoteliere Romane Intercontinental (CHRI). Potrivit datelor obtinute de la Registrul Comertului, presedintele Consiliului de Administratie al CHRI este Albert Thomas Moser, iar ceilalti membri sunt Viorel si Razvan Paunescu, Rudolf Hans Rutti si Daniela Teodoru. PR Managerul CHRI, Andreea Cristoforidis, ne-a declarat ca ea nu a primit nici o informatie pe tema vanzarii hotelului, drept pentru care nu poate nici confirma, nici infirma zvonul. Insa a oferit un procentaj de credibilitate a acestei informatii – 10-20 %. Am incercat sa luam legatura cu Viorel Paunescu sau cu Razvan “Bobby” Paunescu, dar nici unul dintre ei nu a fost de gasit, avand telefoanele mobile inchise. Nici la biroul de la Hotel Lido, Viorel Paunescu nu a putut fi gasit.
Oferte peste oferte
Zvonurile privind vanzarea Hotelului Intercontinental au inceput sa apara inca de anul trecut si s-au amplificat dupa ce familia Paunescu a vandut hotelul Rex din Mamaia.
Anul trecut, Bobby Paunescu spunea ca „hotelul (Intercontinental - n.r.) nu este de vanzare. Ar fi o greseala sa il vindem acum”. Razvan Paunescu preciza ca trebuie terminata intai renovarea, iar managementul nou, austriac si elvetian, lasat sa-si termine treaba. Oferte pentru preluarea hotelului au existat, in general, de la fonduri de investitii straine care si-au trimis casele de avocatura, “la inaintare”, pentru studierea pietei. Familia Paunescu nu a fost refractara la aceste oferte, dar a raspuns ca ii va contacta in momentul in care va hotari ca a venit momentul sa vanda. Renovarea si modernizarea hotelului erau programate sa se incheie anul acesta, iar investitiile s-ar putea ridica la 10 milioane de euro.
Balkan Advisory Company, creata de irlandezi, preluata de bulgari
BAC Romånia este una dintre cele trei reprezentante ale Balkan Advisory Company, cu sediul central la Sofia. Alte filiale se afla in Belgrad si Skopije. BAC este o subsidiara a Europe Central Management (ECM), o companie puternica de management si consultanta in investitii si privatizare, infiintata in Irlanda, in 1998, cu sediul in Praga si avånd ca tinta de piata tarile din centrul si estul Europei.
In noiembrie 2000, BAC Irlanda a fost vånduta de ECM lui Vladimir Karolev, directorul ECM Bulgaria si manager al ECM-Fondul de Investitii Postprivatizare. Ulterior, Vladimir Karolev a demisionat din ultimele doua functii detinute pentru a-si concentra atentia asupra BAC. Pe 1 martie 2001, Alexander Bebov, un investitor, fost reprezentant al JP Morgan si Schroders Salomon Smith Barney (Citi Group) in New York si Londra, s-a alaturat BAC in calitate de partener, fiind responsabil de pietele de capital.
Sursa: Gardianul, 25 mai 2007 -
Dupa oferta de preluare, SIF3 are 97,3% din Orizont Turism
Curierul National SIF3
___
Societatea de Investitii Financiare Transilvania (SIF3) controleaza 97,31% din capitalul social al companiei Orizont Turism SA Predeal, in urma incheierii ofertei publice de preluare a 40,81% din companie, potrivit raportarilor transmise pietei Rasdaq. SIF Transilvania a achizitionat 936.413 actiuni Orizont Turism, reprezentand 38,12% din capitalul social, la pretul de 8,05 lei, in valoare totala de 7,54 milioane lei. Prin oferta publica de preluare, derulata intre 5 si 26 aprilie, SIF Transilvania intentiona sa achizitioneze 40,81% din Orizont Turism, pentru care oferea 8,23 milioane lei, pretul unei actiuni fiind de 8,05 lei. Inaintea ofertei, SIF Transilvania detinea 59,19% din capitalul social, fiind obligata sa initieze o oferta de preluare pentru restul actiunilor. Pretul oferit de SIF Transilvania a urcat valoarea de piata a Orizont Turism la nivelul de 19,77 milioane lei (sase milioane euro). Aceasta mutare face parte din strategia SIF Transilvania, care prevede initierea unor oferte similare, la toate companiile de turism din portofoliu la care detine pachetul majoritar. Compania are un capital social de 6,14 milioane lei, divizat in 2,45 milioane actiuni, cu o valoare nominala de 2,50 lei. Printre actionarii Orizont Turism, de dinaintea ofertei, se numarau Quatron International Ltd cu 15,16%, Fathi Taher cu 11,54% si Rivta Handelsges mbh cu 6,87%.
In T1, Orizont a avut afaceri de 1,61 mil. lei
Titlurile Orizont Turism Predeal s-au tranzactionat foarte rar la categoria de baza a pietei Rasdaq, prin mecanisme de negociere extrabursiera, sub simbolul ORTU. In acest an, cu exceptia transferurilor din cadrul ofertei de preluare, s-au tranzactionat doar 116 titluri, la pretul de 5 lei pe actiune, in data de 26 februarie, potrivit NewsIn. In perioada ianuarie-martie din acest an, Orizont Turism a realizat un profit brut de 135.220 lei, de peste doua ori mai mare decat estimarile, de 60.000 lei, si de 2,66 ori mai mare decat cel din perioada similara a anului trecut, de 50.850 lei. In primul trimestru din 2007, afacerile companiei au atins 1,61 milioane lei, depasind usor estimarile de 1,6 milioane lei si fiind cu 2,6% peste cifra de afaceri din intervalul echivalent din 2006. In 2006, compania a realizat un profit net de 498.000 lei, in conditiile in care in anul anterior Orizont Turism a raportat o pierdere de 3,07 milioane lei. Cifra de afaceri din 2006 a fost de 5,71 milioane lei, la acelasi nivel cu afacerile din 2005. Pierderile companiei din anii precedenti se ridica la 3,347 milioane lei.
Sursa: Curierul National, 25 mai 2007
24.05.2007
-
Siminel Andrei a iesit de la Oltchim fara profit dupa zece ani
ZF RO - FONDURI MUTUALE OLT
___
Fondul de investitii Lindsell si-a vandut pachetul de actiuni detinut la combinatul chimic Oltchim Ramnicu Valcea contra a 7 milioane de euro, in cadrul unei tranzactii derulate ieri la Bursa de Valori Bucuresti, afirma surse din piata.
Lindsell este administrat de New Century Holdings (NCH), care mai administreaza si fondul Broadhurst. Seful pe Romania al NCH este Siminel Andrei. El nu a confirmat, dar nici nu a infirmat aceste informatii.
'Compania are datorii de sute de milioane de euro pe care actionarul majoritar - statul - vrea sa le converteasca in actiuni la valoare nominala desi pretul de piata este de multe ori mai mare. In plus, AVAS nu vrea nici sa acorde dreptul de preferinta (minoritarilor - n. red.)', a spus seful NCH.
Lindsell a investit in actiuni Oltchim in urma cu circa zece ani, dar investitia i-a adus un profit nesemnificativ, afirma experti din piata. In ultimii zece ani, marea majoritate a actiunilor cotate au crescut in valoare de zeci sau chiar sute de ori.
In 1997, actiunile Oltchim erau printre vedetele pietei de capital, dar au fost si printre cele mai afectate de prabusirea pietei din 1998 si 1999.
Daca la mijlocul anului 1997 Oltchim atingea un maxim de 6.000 de lei vechi pe actiune, cotatia s-a prabusit vreme de doi ani, atingand 200 de lei/actiune, de treizeci de ori mai putin fata de maxim. Ulterior, cotatia a reintrat pe un trend ascendent si a reusit pentru prima data ieri sa depaseasca maximul de la finalul anului 1997.
New Century Holdings fost insa primul fond international care a avut curajul sa investeasca in Romania, la mijlocul anilor '90, atunci cand directia in care urma sa o ia economia nu era deloc clara. NCH a scos insa profituri importante din alte tranzactii derulate cu actiuni pe Bursa.
Lindsell semnalizase de mai mult timp pe piata ca are de vanzare actiuni Oltchim, vanzand pe piata pachete nesemnificative, tranzactii pe care era obligat sa le anunte pietei, fiind reprezentat in Consiliul de Administratie al companiei.
Lindsell, impreuna cu SIF Oltenia, principalii actionari de la Oltchim, s-au judecat timp de aproape trei ani cu statul cerand anularea unei majorari de capital prin conversia unei datorii in actiuni, prin intermediul careia cota detinuta de stat s-a majorat de la 53% la 95%.
Minoritarii au avut castig de cauza, dar capitalul social nu a fost redus, SIF Oltenia intentand un nou proces si cerand explicit de aceasta data reducerea capitalului social. Prima instanta sesizata a dat dreptate SIF Oltenia, insa Oltchim poate ataca hotararea. Pachetul tranzactionat ieri reprezinta circa 1% din capitalul social actual al Oltchim, insa daca va fi redus capitalul social al companiei, ponderea conferita de pachet in capitalul companiei va creste la peste 10%.
Unul dintre potentialii cumparatori ar putea fi firma austriaca de investitii Vienna Capital Partners, care s-a declarat in ultimii ani interesata de Oltchim. Aceasta detine si un combinat petrochimic similar Oltchim in Ungaria- Borsdochem.
Oltchim a anuntat pe primul trimestru un profit net de 1,6 mil. euro (5,67 mil. lei), in crestere cu 95% fata de perioada similara a anului trecut.
Compania a reusit sa isi majoreze marja de profit, insa aceasta s-a mentinut in continuare redusa, fiind de 1,3% in primul trimestru fata de 0,8% in primul trimestru al anului trecut. Cifra de afaceri a Oltchim a crescut in aceasta perioada cu 13% in euro, atingand 125 mil. euro in primul trimestru.
Oltchim a oprit activitatea fermelor de porci si a fabricii de conserve Raureni, pe parcursul primului trimestru.
Decizia de oprire a activitatii acestora a venit ca urmare a stocurilor ridicate de conserve si a scaderii pretului la carnea de porc, insa impactul asupra rezultatelor a fost unul minor.
Oltchim administreaza mai multe activitati care nu tin de obiectul principal de activitate, cum ar fi o ferma de pasari, o fabrica de nutreturi concentrate, fabrica de conserve sau fermele de porci. Acestea au o pondere de doar 6% in veniturile companiei.
Sursa: Ziarul Financiar, 24 mai 2007' -
Petrom se pregateste pentru productia de energie in 2010
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Petrom va incepe productia de energie electrica in 2010, daca studiul de fezabilitate pentru centrala de cogenerare de 800 de MW (aprox. 5% din consumul de energie anual al Romaniei) din incinta rafinariei Petrobrazi va fi aprobat de conducerea executiva a companiei in iunie, anul acesta. Acesta este cel mai mare proiect de sine statator realizat pana acum de Petrom. Unitatea de productie are o capacitate mai mare decat cea unui reactor al Centralei Nuclearelectrice de la Cernavoda, iar valoarea proiectului ar putea depasi 600 de milioane de euro.
'Proiectul va fi construit in incinta rafinariei Petrobrazi, alimentarea acestuia facandu-se cu gaze din productia interna a Petrom. Romania are nevoie de asemenea investitii in energie. Acum este momentul pentru astfel de proiecte', a declarat Lacramioara Diaconu, director pe fuziuni si achizitii, relatii cu piata de capital din cadrul Petrom. Proiectul este coordonat de o echipa interdepartamentala din care face parte si Diaconu.
Studiul de fezabalitate pentru realizarea acestui proiect a demarat in august, anul trecut, consultanta pe proiect fiind asigurata de grupul austriac P?yry specializat pe proiecte energetice. Finalizarea proiectului este strans legata de modul in care vor decurge licitatiile pentru achizitia de turbine de cogenerare pe gaz. Singurii furnizori la nivel international de astfel de echipamente sunt General Electric, Alstom, Mitsubishi si Siemens. Avand in vedere amploarea pe care proiecte similare cu cele ale Petrom au luat-o, s-a format o 'lunga coada de asteptare' pentru astfel de tehnologii.
'Vrem sa avem productia de energie electrica ca business. Intentionam sa acoperim un portofoliu de proiecte si nu doar centrala de cogenerare. Aceasta va acoperi o buna parte din consumul de energie din Petrom, mai putin al Petrobrazi unde exista deja o centrala de 50 MW care alimenteaza rafinaria', a mai spus Diaconu. Potrivit acesteia, compania deja discuta cu anumiti clienti industriali care ar putea deveni viitorii clienti ai Petrom. Productia obtinuta in noua unitate va putea fi vanduta si traderilor, precum si pe piata spot a Bursei de energie.
La sfarsitul anului trecut, presedintele grupului OMV, actionarul majoritar al Petrom, anunta aceasta intentie de a construi o termocentrala de 800 de MW, doua treimi din productia unitatii urmand sa fie vanduta pe piata libera.
'Ideea de a construi o unitate de productie de energie facea parte dintr-un plan mai vechi al OMV, care de exemplu acum are o divizie separata, Gas&Power (gaze si energie). Avantajul major al locatiei alese este dat de posibilitatea aprovizionarii cu gaze din productia interna, dar si contextul actual al pietei energiei', explica reprezentanta Petrom.
In prezent, privatizarile din segmentul productiei de energie sunt blocate de mai bine de un an.
Acest lucru, care are impact direct asupra investitiilor si deci asupra costurilor cu care se vinde energia, si dorinta consumatorilor industriali de a-si reduce costurile, au determinat in ultima vreme orientarea acestora spre segmentul de productie de energie.
Sursa: Ziarul Financiar, 24 mai 2007' -
Dan Paul ar putea da in judecata SIF Banat-Crisana
Curierul National LION
___
Presedintele Asociatiei Brokerilor, Dan Paul, a declarat ca in calitate de investitor al SIF 1 Banat-Crisana, ar putea da fondul de investitii in judecata daca statutul acestuia contine erori in clauzele sale. 'Nu am dat in judecata SIF 1 si nu implicati Asociatia Brokerilor in aceasta politica. Eu am vorbit in calitate de investitor. Dupa ce am sa citesc cu atentie statutul, am sa va spun, dar nu am sa fac public demersul decat daca ma adresez instantei, atat. Daca nu, ramane un studiu stiintific', a mai spus presedintele Asociatiei Brokerilor. Paul a explicat ca marti a discutat cu presedintele SIF 1 despre guvernanta corporativa, conversatie in care Dan Paul, in calitate de investitor, a spus ca in situatia in care o sa gaseasca 'anumite erori in statutul SIF' va face 'un demers in instanta'. Paul l-a intrebat mai apoi pe presedintele SIF 1 daca este de acord si daca va spune instantei ca doreste si SIF anularea acelor clauze, daca le descopera ca fiind ilegale.
'Acest demers a fost ca o idee venita din nevoia de a ajuta SIF sa stranga un cvorum legal mult mai mic decat actualele prevederi din statut, pentru a putea da actiuni gratuite. De aici a pornit ideea', a adaugat Paul. Controversa intre liderul comunitatii brokerilor romani si seful SIF 1 are radacini intr-o afirmatie a avocatului Cristian Dutescu, facuta marti seara, la o conferinta a pietei de capital, care spunea ca pragul de detinere a maximum 1% din capitalul social al unei SIF este o incalcare a drepturilor actionarilor. Cuzman, citat de NewsIn, a tinut sa precizeze ca: ”Actionarii sunt singurii care pot modifica acest prag de detinere, ci nu legislativul”. Cuzman a adaugat ca nu intelege initiativa legislativa de ridicare a pragului la SIF pana la 5%, pentru ca nu e treaba politicului, ci a actionarilor.
Sursa: Curierul Natonal, 24 mai 2007' -
Fondul Proprietatea, reclamat la Bruxelles si la Washington
Cotidianul
___
Blocajul Fondului Proprietatea va fi reclamat justitiei romane, Parlamentului European si Departamentului de Stat al SUA. Azi, are loc inca o discutie din seria deja interminabilelor tentative de listare la Bursa.
Amenintarile vin atit din partea reprezentantilor mostenitorilor marilor averi interbelice, cit si a micilor dezmosteniti, cu totii nemultumiti de faptul ca Guvernul a promis de aproape un an (din iulie 2006) adoptarea ordonantei pentru deblocarea listarii Fondului Proprietatea (FP) si nu a facut nimic. Cu rabdarea ajunsa la limita, avocatii si reprezentantii industriasilor si bancherilor interbelici spun ca nu au dorit si nu isi doresc un conflict cu autoritatile romane, dar ca sint fortati de neseriozitatea Guvernului.
Mostenitorii averii bancherului interbelic Chrisoveloni, care au primit deja actiuni FP, vor alege calea unei interpelari impotriva statului roman in Parlamentul European. Aceasta „daca ordonanta nu va fi adoptata in doua-trei saptamini“, spune Georgios Kossyvakis, reprezentant al intereselor familiei Chrisoveloni. La nationalizare, banca Chrisoveloni era intre primele opt institutii bancare private din Romania, iar acum valoarea actiunilor primite este de aproximativ 20-30 de milioane de euro. „Este o masura extrema, deoarece intotdeauna noi am dorit sa sprijinim acest mod de despagubire. Am dorit chiar sa organizam un road-show in Europa destinat prezentarii FP a posibililor investitori“, declara acesta.
Interpelarea va fi adresata sefului Comisiei Europene, Jos? Manuel Barosso, prin intermediul unui deputat european, dupa un model care permite si parlamentarilor nostri sa interpeleze Guvernul asupra unor probleme. In cazul extrem in care Parlamentul European va constata nerespectarea proprietatii in Romania, una dintre masurile posibile ar fi restrictionarea accesului la fondurile de coeziune, spune Kossyvakis.
Mostenitorii industriasilor Malaxa si Auschnitt sint si ei nemultumiti de situatia in care se gaseste FP. Daca la finele anului trecut cele doua familii evocau, prin intermediul reprezentantilor lor, posibilitatea unui proces indreptat impotriva statului, acum avocatul Corin Trandafir afirma ca actiunea a fost deja redactata si ca va fi inaintata Tribunalului Bucuresti in prima decada a lunii viitoare. Corin Trandafir nu se indoieste de succesul actiunii, deoarece la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), statul roman a mai pierdut zece procese, in care a fost condamnat la plata de despagubiri ca urmare a nefunctionarii FP. „Instantele romane sint obligate sa decida la fel ca si CEDO, institutie care a condamnat Romania in alte zece cauze“, spune acesta.
Departamentul de Stat al SUA va fi o alta institutie sesizata asupra nerespectarii proprietatii private in Romania, dupa blocarea activitatii FP. Asociatia Victimelor Comunismului din SUA, organizatie ce numara in rindurile sale 200.000 de victime ale fostului regim, se va intilni la 29 mai cu oficiali de rang inalt ai administratiei americane ca sa se plinga de blocarea FP. „O astfel de asociatie a fost organizata in SUA cu scopul de a da Romania in judecata, putind cere daune cuprinse intre cinci si opt miliarde de dolari daca situatia FP nu se va schimba“, spun oficiali ai asociatiei. „Indolenta Guvernului roman de a-si respecta obligatiile legale catre victime va transforma o justa si onorabila restituire, care nu ar costa nimic contribuabilii romani, intr-o disputa scumpa pentru acestia“, spun aceiasi oficiali.
Supararea actionarilor FP este cauzata de nenumaratele aminari in adoptarea ordonantei de modificare a legislatiei FP. Ultima promisiune, incalcata ca si precedentele angajamente, apartine actualului ministru al Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian. Acesta afirmase in urma cu o luna ca proiectul de act legislativ va fi supus atentiei Parlamentului pina pe 20 mai. Anterior acestuia, nici fostul ministru al Finantelor Publice Sebastian Vladescu nu si-a respectat promisiunile. „Incercam sa scriem legea ca sa fie buna, sa nu mai fie ca aceea initiala, care a avut probleme. Initiativa exista de doua luni si jumatate. Cred ca pina la sfirsitul anului ii dam drumul“, declara, la inceputul lunii decembrie 2006, Sebastian Vladescu.
Listarea FP este imposibila, in actuala forma a legii, si de aceea s-a impus modificarea legislatiei de infiintare a FP. Pentru a fi listate la Bursa de Valori, titlurile FP, ca si cele ale altor organisme de plasament colectiv, trebuie sa indeplineasca, citeva cerinte „dure“, cum ar fi functionarea acestuia in ultimii trei ani sau existenta unui numar suficient de actiuni distribuite publicului, conditii imposibil de indeplinit. Ordonanta relaxeaza aceste conditii si permite plata la cerere a despagubirilor de pina la 200.000 de euro cu bani lichizi.
FP a fost creat in 2005 pentru despagubirea a circa 150.000 proprietari ale caror averi au fost confiscate pina in 1989. FP are actiuni in valoare estimata de 4 miliarde de euro, la peste 100 de societati romanesti, fiind considerat cel mai mare fond de investitii din Europa de Est.
Conducerea Fondului nu stie nimic
Presedintele Fondului Proprietatea, Alexandru Paunescu, nu stie nici el mai mult despre soarta proiectului de ordonanta de urgenta si afirma ca il asteapta si el ca toata lumea. „Sintem perfect functionali, avem intilniri cu actionarii, cu societatile la care sintem actionari. Listarea e singura problema“, declara recent acesta. Potrivit unor surse oficiale apropiate Fondului, mai multi ministri, care au in subordine societati cu FP printre actionari, se intilnesc azi pentru a definitiva forma finala a ordonantei.
Sursa: Cotidianul, 24 mai 2007
23.05.2007
-
Pierderile Argus Constanta s-au redus de 4,5 ori, la 725.000 lei
ZF RO - FONDURI MUTUALE UARG
___
Producatorul de ulei Argus Constanta a realizat in primele trei luni ale anului 2007 afaceri de 21.86 mil. lei (6,7 mil. euro), in scadere cu 11,6% comparativ cu cifra de afaceri de 24,73 mil. lei (7,01 mil. euro), realizata in aceeasi perioada a anului trecut.
In acelasi timp, pierderile companiei s-au redus de 4,5 ori, de la suma de 3,32 mil. lei (0,95 mil. euro) aferenta primului trimestru din 2006 pana la 725.000 lei (0,2 mil. euro) in primul trimestru al anului curent.
'Ultimul trimestru al anului trecut l-am incheiat pe profit, insa pierderile cumulate pe primele trei trimestre din 2006 au fost mari, si greu de acoperit. De asemenea, anul acesta am mai inregistrat pierderi numai in luna ianuarie si februarie si estimam ca la jumatatea anului vom avea profit', a declarat pentru ZF Vasile Leu, directorul general al Argus si unul dintre principalii actionari. El a adaugat ca redresarea provine de pe urma reducerii cheltuielilor si a cresterii vanzarilor in volum.
Veniturile firmei au scazut insa in primul trimestru cu 19%, la 32,09 mil. lei (9,33 mil. euro), ca urmare a scaderii pretului materiei prime din industrie si implicit a preturilor de pe piata uleiului.
Acest fapt se reflecta si in cheltuielile companiei, care s-au diminuat cu 23% in primul trimestru al acestui an, la 32,81 mil. lei (9,30 mil. euro).
Argus produce in principal ulei rafinat, destinat pietei interne, avand o capacitate de rafinare de 240 de tone pe zi. Conducerea companiei si-a anuntat anul trecut intentia de a demara o investitie in productia de biodiesel, insa recent planurile au fost amanate.
'Am amanat investitia tocmai datorita situatiei financiare. Lucram insa pentru alte fabrici care deja produc biodiesel si care ne ofera o piata de desfacere. De altfel, sunt de parere ca productia de biodiesel ar putea slabi presiunea sub care se afla acum piata uleiului, prin oferirea unei surse de venituri alternative', spune Leu.
Argus si Ultex Tandarei sunt singurii producatori independenti de pe piata romaneasca de ulei. Cei mai importanti competitori ai celor doua companii cu capital local sunt grupurile americane Bunge si Cargill, precum si compania Agricover. Romania produce anual circa 250.000 de tone de ulei, valoarea pietei fiind estimata la peste 200 milioane de euro, la nivelul anului 2006.
Principalul actionar al firmei este SIF Oltenia, care detine 11,92% din actiuni, urmat de Vasile Leu, directorul general al companiei, care are un pachet de 11,32% din actiuni, potrivit ultimelor informatii disponibile pe site-ul RASDAQ. Actiunile Argus Constanta erau tranzactionate ieri pe piata la pretul de 2,6 lei.
Sursa: Ziarul Financiar, 23 mai 2007' -
Waterwe Ventures LTD a platit 12 mil. euro pentru 9,5% din Asirom
Wall-Street.ro
___
Compania Waterwe Ventures LTD a achizitionat, vineri 9,5% din capitalul Asirom (60.900.000 actiuni), pentru care a platit actionarului minoritar Broadhurst Investments Limited peste 38,97 milioane lei (11,95 milioane euro) potrivit raportului transmis catre Rasdaq.
Cele doua tranzactii au fost incheiate la pretul de 0,64 lei pe actiune, cu 20% mai mic decat ultima cotatie de 0,80 lei, informeaza NewsIn. Aceste tranzactii scad capitalizarea companiei de la 510 milioane lei, pana la 408 milioane lei (124,7 milioane euro, 168,27 milioane dolari). Pe piata principala a Rasdaq actiunile Asirom se tranzactioneaza la 0,90 lei, dat valoarea schimburilor era la ora 13:00 de 6.300 lei.
In 2006, societatea de asigurari Asirom SA a obtinut un profit brut de 14 milioane lei, dupa ce afisase pierderi in anul anterior, pe seama cresterii veniturilor cu aproape 8%. in anul 2005, Asirom a avut pierderi de 36 milioane lei (10 milioane euro). Asirom a obtinut in 2006 venituri totale de 638 milioane lei (181 milioane euro), in crestere cu 7,8% fata de 2005, iar planurile companiei prevad cresterea veniturilor cu 15 - 20% in 2007.
Asirom a fost infiintata in 1991, prin privatizarea fostei Administratii a Asigurarilor de Stat (ADAS), a carei sciziune a dus la aparitia a doua societati: Asirom si Astra. Compania are un capital social de 63,78 milioane lei divizat in 637,8 milioane de actiunei cu valoare nominala de 0,10 lei. Capitalizarea companiei este de 510,29 milioane lei la cotatia de 0,8 lei.
La inceputul lunii mai, QVT Fund detinrea 12,23% din capitalul Asirom, Interagro avea 50%, Broadhurst Investments Limited detinea 14,93% din capitalul Asirom. in structura actioanriatului, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS)controla 6,38%.
Sursa: Wall-Street.ro , 23 mai 2007 -
Transgaz va lista la bursa 10% din actiuni in septembrie-octombrie 2007
DailyBusiness.ro TGN
___
Transgaz ar trebui sa se listeze la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) in lunile septembrie-octombrie ale acestui an, a declarat, la The Money Channel, noul director general al companiei transportatoare de gaze naturale, Ioan Rusu.
'In toamna acestui an ar trebui sa ne listam la Bursa de Valori Bucuresti, potrivit contractului pe care l-am semnat cu consultantul angajat sa ne intermedieze emiterea de actiuni spre vanzare pe piata de capital', a spus Rusu.
La inceputul lunii aprilie, compania anunta semnarea contractului de prestari servicii de investitii financiare cu Raiffeisen Capital&Investment Bucuresti, firma care va intermedia listarea la bursa a unui pachet de 10% din actiunile transportatorului de gaze.
Potrivit acestuia, bugetul de investitii pentru acest an al Transgaz este insuficient pentru nevoile companiei, dar societatea va cauta noi resurse de finantare pentru programele sale de modernizare si reabilitare.
Fostul director al directiei Tehnica - Dezvoltare a Transgaz, Ioan Rusu, a confirmat, pentru agentia NewsIn, ca incepand de luni este noul director general al companiei nationale de transport gaze naturale. Numirea in aceasta functie a fost facuta de catre ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian.
Rusu a mai declarat ca a depus la autoritatea de reglementare din energie o fundamentare pentru cresterea tarifului de transport al gazelor naturale de la 1 iulie, care nu inseamna in acelasi timp si majorarea facturii la gaze a populatiei.
'Acest tarif reglementat ar trebui sa ne asigure banii necesari pentru investitiile din acest an', a afirmat noul director general al Transgaz.
Transgaz este implicata in realizarea proiectului de constructie a gazoductului Nabucco alaturi de OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria) si BOTAS (Turcia).
Transgaz a obtinut in primele trei luni din 2007 un profit net mai mare cu 58% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pe fondul cresterii veniturilor din transportul de gaze, de la 161 milioane de lei (49,67 milioane euro) la 199 milioane de lei (61,36 milioane euro).
Profitul net aferent primului trimestru din 2007 a fost de 92 milioane de lei (28,3 milioane de euro), in crestere cu 58,6% fata de aceeasi perioada din 2006, cand valoarea indicatorului era de 58 milioane de lei (16,47 milioane de euro).
Sursa: DailyBusiness.ro , 23 mai 2007' -
Boromir a inregistrat un profit net de 8,25 ori mai mic
Curierul National SPCU
___
Compania din domeniul panificatiei, Boromir Prod Buzau, a afisat pentru 2006 un profit net de 515.000 lei, de 8,25 ori mai mic decat in 2005, pe fondul unui rezultat din exploatare de noua ori mai mic fata de anul anterior, potrivit raportului remis pietei Rasdaq. In 2005, compania a inregistrat un profit net de 4,24 milioane lei. In 2006, Boromir Prod a raportat un rezultat din exploatare de 583.252 lei, de noua ori mai mic decat cel de anul precedent, de 5,3 milioane lei. Scaderea rezultatului din exploatare a fost influentata de avansul cheltuielilor intr-un ritm mai pronuntat decat cel al veniturilor din exploatare. Astfel, veniturile din exploatare au crescut cu 22,2%, de la 83,54 milioane lei in 2005, pana la 102 milioane lei in 2006, in timp ce cheltuielile din exploatare au avansat cu 29,7%, pana la 101,5 milioane lei, fata de 78,24 milioane lei in 2005.
Cifra de afaceri de peste 79 mil. RON, in 2006
Afacerile Boromir Prod au cunoscut anul trecut un progres de peste 16%, de la 68 milioane lei in 2005, pana la 79,09 milioane lei (23,34 milioane euro). In 2006, veniturile totale au fost de 103,6 milioane lei, in crestere cu 22,9%, iar cheltuielile totale s-au ridicat la 102,85 milioane lei, in crestere cu 30%, comparativ cu nivelurile din anul anterior, de 84,33 milioane lei, respectiv, de 79,12 milioane lei. Boromir Prod SA Buzau este specializata in fabricarea produselor de morarit. Compania are un capital social de 1,026 milioane lei, divizat in 10,26 milioane de actiuni, cu o valoare nominala de 0,10 lei. Compania are ca actionar majoritar firma Boromir Ind SRL, care detine 62,51% din capitalul social.
Boromir Prod detine mori de grau cu o capacitate totala de 500 tone grau macinat pe zi, unitati de panificatie cu o capacitate totala de 140 tone pe zi, doua supermarketuri, 20 de magazine pentru desfacerea produselor alimentare.
Compania detine participatii de 99,60% la Eurostar Invest SRL, de 44,66% la Hardwood SRL, de 0,24% la Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu.
Vanzari in cadrul grupului de 6,44 mil. RON
In 2006 au fost efectuate tranzactii cu urmatoarele firme din grup: Boromir Ind Ramnicu-Valcea, Moara Cibin, Comcereal Valcea, Extrasib Sibiu si Amylon Ramnicu-Valcea. Vanzarile in cadrul grupului au fost de 6,44 milioane lei, iar achizitiile de la firmele din grup au fost de 8,2 milioane lei.
Valoarea obtinuta din reevaluarea imobilizarilor companiei a fost de 9,59 milioane lei. Investitiile in companie s-au ridicat anul trecut la circa doua milioane lei. In 2006, achizitiile de mijloace fixe au fost de aproape 18 milioane lei, pe cand iesirile de mijloace fixe, prin vanzare si prin casare, au fost de 5,1 milioane lei.
Anul trecut, pe segmentul produselor ambalate, compania a inregistrat o crestere de 67%, de la 2.370 tone in 2005, pana la 3.916 tone, ca urmare a producerii brand-ului Top Farina Rewe si a cresterii cotei de piata a fainurilor Boromir, se precizeaza in raportul companiei. Moraritul industrial a cunoscut o crestere de 3.000 tone, dupa cresterea de 6.000 tone in 2005.
Boromir Prod estimeaza o crestere de 10% in urmatorii cinci ani pentru produsele de panificatie. Titlurile Boromir Prod se tranzactioneaza la categoria de baza a pietei Rasdaq, sub simbolul SPCU. Capitalizarea companiei este de 194,94 milioane lei (milioane euro), aferenta cotatiei de 19 lei pe titlu, stabilita in sedinta de luni.
Sursa: Curierul National , 23 mai 2007
Pagina