02.05.2007
-
Erste vrea profit de 350 de milioane de euro de la BCR
Cotidianul EBS
___
Estimarile grupului austriac vizeaza o majorare cu 40%, fata de 2006, a cistigurilor celei mai mari institutii bancare din Romania.
Dezvoltarea Bancii Comerciale Romane este principalul obiectiv al Erste Bank pentru anul 2007. Austriecii tintesc un profit de 350 de milioane de euro, in crestere cu 40% fata de 2006, pentru ultima si cea mai importanta achizitie. „Profitul net al BCR, inclusiv costurile privind restructurarea, se va cifra in acest an la 350 de milioane de euro“, spune Andreas Treichl (foto), presedintele Erste Bank. Austriecii urmaresc integrarea cit mai rapida a celei mai mari banci romanesti in activitatile grupului. In sensul eficientizarii activitatii, Erste nu exclude nici posibilitatea reducerii numarului de angajati ai BCR. De altfel, de la preluarea efectiva, personalul angajat al BCR a fost redus cu aproximativ 600 de persoane. Banca Comerciala a obtinut constant in ultimii ani cel mai mare profit din sistemul bancar romanesc. BCR detine mai mult de un sfert din activele totale ale sistemului, adica aproximativ 14 miliarde de euro.
Primul trimestru, o cincime din tinta
BCR a obtinut, in primele trei luni ale anului, cistiguri nete de 62 de milioane de euro, potrivit raportarilor financiare prezentate de grupul Erste Bank. Valoarea reprezinta ceva mai mult de o cincime din obiectivul anual stabilit de grupul austriac, adica 350 de milioane de euro. Veniturile din dobinzi au fost de 119,4 milioane de euro, iar cele din comisioane de 45,3 milioane de euro, in contextul in care portofoliul de credite s-a majorat cu 7,5% comparativ cu finele anului trecut.
Se reduce personalul
„Exista oportunitati dramatice pentru a reduce personalul BCR in urmatoarele 18 luni“, spune presedintele Erste, Andreas Treichl. El a aratat ca schimbarile la nivelul personalului vor depinde de evolutia centrelor regionale si de citi angajati ai bancii vor accepta posturi in noile sucursale sau vor fi calificati pentru activitatile de back-office. Erste Bank a anuntat ca numarul personalului a fost deja redus cu circa 600, la aproximativ 12.900 de angajati pe ansamblul grupului BCR. Bugetul alocat de Erste pentru activitatile de restructurare si integrare a BCR se ridica la 40 de milioane de euro numai in 2007. In 2006, costurile restructurarii au fost de aproximativ 13 milioane de euro.
Active in crestere
BCR a inregistrat in primul trimestru al acestui an o crestere a activelor totale cu 3,7%, la 14,66 miliarde de euro, in principal pe baza creditelor acordate clientilor, ceea ce a favorizat si cresterea profitabilitatii, a mai anuntat Erste. Creditele de retail au urcat de la 2,1 miliarde de lei la finele anului trecut la 2,2 miliarde de lei, iar cele de consum de la 7,8 miliarde de lei la opt miliarde de lei. Depozitele populatiei s-au majorat de la 14 miliarde de lei la 15 miliarde de lei, iar cele totale au fost de circa 26 miliarde de lei.
Profitul grupului a dezamagit
Erste Bank a obtinut in primele luni un profit de 302 milioane de euro, in crestere cu 25% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cu toate ca profitul a crescut, rezultatele au dezamagit investitorii. „Cind tragem linie constatam ca rezultatele sint nesatisfacatoare“, a spus Piers Brown, analist la firma Cazenove, citat de MEDIAFAX.
Sursa: Cotidianul, 02 mai 2005
-
Romtelecom nu a fost listata din cauza evolutiei financiare slabe
Bloombiz.ro
___
Compania de telefonie Romtelecom nu a fost listata, pana in prezent, la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), din cuza evolutiei financiare sub previziuniile efectuate la sfarsitul anului 2005, a declarat, joi, la The Money Channel, ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, Zsolt Nagy.
Potrivit lui Nagy, din pricina evolutiei financiare sub asteptari a Romtelecom, actionarul majoritar al companiei, care are drept de veto in privinta listarii la Bursa, a spus 'nu' intentiei de listare a actiunilor detinute de statul roman. Nagy a precizat ca urmeaza ca oportunitatea listarii sa fie realizata la sfarsitul anului 2007, in functie de viitoarea evolutie financiara a companiei.
Ministrul comunicatiilor a explicat ca in contractul de privatizare al Romtelecom este prevazuta o clauza ce face imposibila listarea la Bursa a unui pachet de actiuni mai mare de 7% din portofoliul companiei fara acordul actionarului majoritar. 'Ori, un pachet de sub 7%, evident, nu reprezinta interes pe Bursa', a adaugat Nagy.
Zsolt Nagy a tinut sa sublinieze faptul ca intentia de listarea pe bursa este reala, dar acest lucru nu reprezinta 'un scop in sine, este doar un mijloc pentru a aduce beneficii atat statului, cat si companiei'.
Profitul net al Romtelecom a scazut, anul trecut, cu 34,9% din cauza castigurilor financiare mai reduse, consolidarii pierderilor Cosmote din care detine 30% si a impozitelor mai mari, a comunicat la sfarsitul lunii martie operatorul de telefonie.
Romtelecom a afisat pe anul trecut un profit net de 55,2 milioane de euro, in scadere fata de 84,9 milioane de euro inregistrate in 2005. Veniturile Romtelecom au fost de 894,8 milioane euro la sfarsitul anului 2006, mai mici cu 3,8% decat cele de 929,7 milioane euro inregistrate in anul anterior.
Indicatorul profitabilitatii companiei EBITDA a ramas, in cifre absolute, la aproximativ acelasi nivel ca in anul anterior, atingand 338,3 milioane euro in comparatie cu 341,5 milioane euro in 2005.
In cota procentuala acest indicator s-a imbunatatit de la 36,7%, in 2005, la 37,8%, in 2006. Nivelul de profitabilitate pentru doi ani consecutivi a fost posibil, in principal, prin eforturile companiei de a mentine costurile sub control.
Liniile de telefonie fixa au atins, anul trecut, un numar de aproximativ 3,4 milioane, in scadere fata de 2005, cand Romtelecom avea aproximativ 3,9 milioane. In paralel, serviciile de date (ADSL, VPN, alte servicii de banda larga) au inregistrat cresteri semnificative, de peste 145%, in al patrulea trimestru al anului 2006 fata de aceeasi perioada a anului anterior.
Sursa: Bloombiz.ro, 02 mai 2007'
27.04.2007
-
Profit de doua ori mai mic pentru Turbomecanica in T1
ZF RO - FONDURI MUTUALE TBM
___
Producatorul de motoare pentru aviatie Turbomecanica Bucuresti a inregistrat in primul trimestru un profit net de circa 0,53 mil. lei (0,15 mil. euro), de peste doua ori mai mic decat cel realizat in perioada similara a anului trecut.
In acelasi timp, afacerile companiei au scazut usor, cu circa 4%, pana la 17,6 mil. lei (5,3 mil. euro).
Compania si-a bugetat pentru acest an venituri totale de 98,1 milioane de lei (28,8 mil. euro), in scadere cu circa 10% fata de cele realizate anul trecut, potrivit datelor prezentate de societate.
Cu toate acestea, compania estimeaza ca profitul net va creste usor in 2007, cu 4,5%, pana la 16,7 mil. lei (4,9 mil. euro).
In aceste conditii, marja neta de profit este asteptata sa urce la 17%, comparativ cu cea inregistrata anul trecut, de 14,5%.
Compania si-a planificat pentru acest an investitii in valoare de 16,8 mil. lei (circa 5 mil. euro), de aproape 3 ori mai mult decat in 2006.
Investitiile se vor indrepta cu preponderenta catre achizitia de noi echipamente necesare procesului de productie, in valoare de 12,7 mil. lei (3,7 mil. euro), sume mai mici fiind destinate lucrarilor de constructii-montaj si modernizare.
Reprezentantii companiei nu au fost ieri disponibili pentru a oferi mai multe detalii.
Turbomecanica va aloca cea mai mare parte a profitului obtinut anul trecut pentru dividende, a caror valoare se ridica la 11 mil. lei (3,1 mil. euro).
Dividendul brut aprobat de actionari in Adunarea Generala este de 0,03 lei/actiune, care reprezinta circa 4% din ultimul pret la care aceste titluri au fost tranzactionate ieri in piata.
Circa 4,4 mil. lei (1,2 mil. euro) vor ramane la dispozitia societatii in contul surselor proprii de finantare.
Anul trecut, Turbomecanica si-a depasit usor cifra de afaceri bugetata la inceputul anului trecut, aceasta fiind cu 5,4% peste nivelul programat, iar profitul net s-a situat putin sub cel bugetat.
Producatorul de motoare cu reactie si turbomotoare a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 104,3 milioane de lei (29,6 milioane de euro), cu 2,3% mai mare in euro comparativ cu 2005.
Profitul net al companiei s-a redus cu circa 4% in aceeasi perioada, pana la 16,5 milioane de lei (4,69 milioane de euro), ca urmare a conditiilor nefavorabile de curs euro-dolar si a avansului cheltuielilor cu materiile prime si al celor cu salariile, acestea din urma majorandu-se cu circa 30% pana la 23,6 mil. lei (6,7 mil. euro).
Rezervele din reevaluarea activelor societatii au crescut anul trecut de peste cinci ori, acestea majorandu-se in 2006 cu 34,2 mil. lei (circa 9,7 mil. euro), in conditiile in care si activele corporale ale Turbomecanica, in principal din terenuri, cladiri si utilaje, au urcat cu 35,7 mil. lei (peste 10 mil. euro).
Principalul actionar al companiei este Radu Viehmann, actualul director general al companiei, care detine 25,87% din actiuni, un alt actionar important fiind Maria Ciorapciu, una din rudele fostului director Ioan Ciorapciu, cu un pachet de 15,16%. SIF Banat-Crisana detine o participatie de 8,45% din companie.
Actiunile Turbomecanica sunt cotate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, ieri acestea fiind tranzactionate la inchidere la un pret de 0,725 lei/actiune.
La acest nivel, compania valoreaza pe Bursa 80 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 27 aprilie 2007 -
Profitul Bancii Transilvania a crescut cu 14% in T1
ZF RO - FONDURI MUTUALE TLV
___
Banca Transilvania (BT) a inregistrat in primul trimestru al anului un profit net de 31,25 milioane de lei (9,24 milioane de euro), in crestere cu 14,2% fata de perioada similara a anului trecut.
Profitul brut a crescut cu 18%, ajungand la 36,4 milioane de lei (10,77 milioane de euro, in conditiile in care veniturile totale s-au majorat cu 46,8%, pana la 424 milioane de lei (125,5 milioane de euro), iar cheltuielile totale au avansat cu 50%, atingand 387,8 milioane de lei (114,7 milioane de euro).
Activele totale ale bancii au crescut cu 11% fata de inceputul anului, ajungand la aproape 9 miliarde de lei (2,65 miliarde de euro). Pentru finalul anului, banca estimeaza un nivel al activelor de 11,9 miliarde lei (3,55 miliarde de euro, la un curs de 3,35 lei/euro), in crestere cu 47% fata de 2006.
'Rezultatele pe primele trei luni se incadreaza in bugetul pe 2007. Se vede in continuare o crestere sustinuta pe segmentul de retail, IMM si companii mijlocii', a declarat pentru ZF Robert Rekkers, directorul general al bancii. Pentru 2007, Banca Transilvania si-a bugetat un profit brut de 160 de milioane de lei (circa 47,4 mil. euro), in crestere cu 21% fata de nivelul din 2006.
Actionarii BT au aprobat majorarea capitalului social cu circa 217,7 mil. lei (65 mil. euro) prin capitalizarea profitului net din 2006 si a primelor aferente emisiunilor de actiuni din anii precedenti, dar si prin aporturi de capital din partea actionarilor.
Fiecare actionar inregistrat la data de inregistrare (11 mai) va primi circa 45,3 actiuni gratuite la fiecare 100 de actiuni detinute si va putea subscrie inca 10 actiuni la pretul de 0,35 lei/actiune. Banca isi propune sa stranga in acest fel 137,6 mil. lei (41,2 mil. euro).
Fondurile atrase prin majorarea de capital vor fi utilizate pentru finantarea planurilor de investitii. Banca va investi in acest an circa 48,6 milioane de euro, din care 35,6 milioane de euro investitii in sistemul IT.
Principalele directii de dezvoltare ale bancii au fost in ultimii ani cresterea finantarilor acordate IMM-urilor si extinderea agresiva a retelei teritoriale, care avea la finele anului trecut 341 de unitati.
'Pentru acest an ne propunem sa atingem un nivel de un milion de clienti activi. Vom investi 3,6 milioane de euro numai in promovare', a precizat Rekkers.
Anul trecut, banca a raportat un profit net preliminar de 120,2 milioane de lei (35,3 milioane de euro), in crestere cu 20% fata de 2005.
Activele bancii au atins la finele lunii decembrie 2,4 miliarde de euro, propulsand-o pe locul a cincilea in sistemul bancar, cu o cota de piata de 4,7%.
Banca este controlata de un grup de oameni de afaceri din Cluj, printre care se numara presedintele acesteia, Horia Ciorcila. Cel mai important actionar este insa Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), cu o participatie de 15%. SIF-urile controleaza circa 14,12% din actiunile bancii.
La Bursa, ultimul pret pentru actiunile Bancii Transilvania a fost de 1,08 lei/actiune, capitalizarea bursiera a bancii ridicandu-se la 1,27 miliarde de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 27 aprilie 2007' -
Zarea estimeaza pentru acest an cresterea veniturilor cu 15%, la 16,7 mil. euro
DailyBusiness.ro
___
Producatorul de bauturi spirtoase Zarea estimeaza o crestere de 15% a cifrei de afaceri anul acesta, pana la 55,6 mil. lei (16,7 mil. euro), a declarat pentru DailyBusiness Rodica Draghici, director marketing.
Zarea a inregistrat anul trecut un profit de 9 mil. lei (2,75 mil. euro), in crestere cu 76%, la o cifra de afaceri de 48,2 mil. lei (13,7 milioane euro), in urcare cu 24%.
Cresterea cifrei de afaceri pe 2006 s-a datorat in special investitiilor in marketing, au spus oficialii companiei.
'In anul 2006, compania Zarea a investit numai in media aproximativ 6 milioane de euro (pret rate card - n.r.). Pe langa aceste sume , au mai fost alocate importante bugete in diverse activitati promotionale, materiale de vizibiltate, studii de piata', a spus Rodica Draghici. Pentru 2007, investitiile in marketing se vor dubla, a precizat ea.
Cresterea cifrei de afaceri s-a realizat fara o majorare a costurilor cu stocurile, care au ramas la acelasi nivel din 2005, ceea ce a dus la o crestere a marjei de productie si a adaosului comercial.
Potrivit raportului financiar al Zarea, numarul mediu de salariati in 2006 a fost de 192, mai mare cu 34% fata de 2005 (143 salariati). Cresterea s-a realizat in departamentele de vanzari, productie, logistica si a fost necesara pentru realizarea unei cifre de afaceri mai mari, au declarat oficialii Zarea, citati de Newsin. Acest lucru a avut ca efect o crestere a costului cu forta de munca cu 52%, in anul 2006.
Zarea are un capital social de 4,1 milioane de lei, impartit in 41.591.660 actiuni cu o valoare nominala de 0,1 lei fiecare. Actionarul majoritar este compania Ambra, care detine 44,63% din capitalul firmei. Zarea comercializeaza produse la nivel national direct in retele de magazine Metro, Selgros, Cora, Kaufland, Carrefour, Billa si indirect prin distribuitori en-gros selectionati la nivel de judet.
Printre cele mai cunoscute marci ale companiei se numara Athenee Palace, Milcov, Corrido, Zarea Diamond Collection.
Sursa: DailyBusiness.ro, 27 aprilie 2007
' -
Stergerea datoriilor a 34 de companii, pe masa Comisiei Europene
Curierul National
___
Reprezentantii AVAS si ai Consiliului Concurentei vor incerca pe 3 mai, la Bruxelles, sa-i convinga pe oficialii Comisiei Europene sa aprobe stergerea datoriilor a 34 de companii. Suma totala a datoriilor societatilor vizate se ridica la circa doua miliarde euro, a declarat presedintele autoritatii de concurenta, Alexe Gavrila. 'Pe 3 mai, la Bruxelles, va avea loc o intalnire la nivel inalt intre presedintele AVAS, reprezentanti ai Consiliului Concurentei si oficiali ai Comisiei pe tema stergerii datoriilor celor 34 de companii', a spus Gavrila. Potrivit acestuia, Consiliul Concurentei a cerut deja Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului sa pregateasca un punct de vedere pentru a-l sustine impreuna la Bruxelles.
Putine sanse pentru sectorul minier
In opinia presedintelui Consiliului Concurentei, Comisia nu va avea obiectii in privinta stergerii datoriilor Termoelectrica sau ale companiilor energetice, dar ajutorul de stat acordat societatilor din minerit ridica deja semne de intrebare la Bruxelles. Oficialii autoritatii de concurenta au mai aratat ca stergerea datoriilor companiilor de utilitate publica, asa cum sunt cele din energie, este mai usor de acceptat de catre Comisia Europeana si nu vor fi probleme.
In schimb, problemele pot aparea in cazul companiilor din minerit, care au beneficiat ani la rand de curatarea de datorii. Potrivit fostului ministru al Finantelor, Sebastian Vladescu, datoriile totale ale celor 34 de societati se ridica la aproximativ doua miliarde de euro.
Societati cu impact major asupra economiei
Proiectul de lege pentru aprobarea ordonantei de urgenta a Guvernului 128/2006, privind unele masuri pentru diminuarea arieratelor bugetare, prevede acordarea de scutiri de la plata obligatiilor fiscale pentru 34 de societati comerciale la care statul roman este actionar si care au un impact major in economie. Motivatia acordarii acestor scutiri fiscale este, conform proiectului, faptul ca aceste societati nationale si societatile comerciale la care statul este actionar inregistreaza arierate bugetare si, in prezent, se afla in situatia in care organele fiscale blocheaza conturile bancare si executa silit bunuri mobile si imobile, care au importanta in desfasurarea activitatii acestora.
Dupa data aderarii, masurile de ajutor de stat, printre care si stergerea datoriilor, trebuie notificate Comisiei Europene, singura institutie care poate autoriza ajutorul de stat in statele membre.
Anularea datoriilor nu e pe placul CE
Societatile care au beneficiat de scutire de la plata obligatiilor la buget sunt: Termoelectrica SA, Nuclearelectrica SA, SN a Lignitului Oltenia SA, SN a Carbunelui Ploiesti, CN Huilei Petrosani, Minvest SA Deva, Remin Baia Mare, Romarm SA, Cupru Min SA Abrud, CFR SA, SC Miniera Banat Anina SA, Baita SA Stei, SN pentru Inchiderea si Conservarea Minelor SA, Minbucovina SA, Termsal SA Tecuci, Proditerm, Moldomin Moldova Noua SA, Termica SA Botosani, Centrala Electrica Termoficare Brasov, Uzina Termica Calafat, Uzina termoelectrica Giurgiu, Termon Onesti,Termoficare 2000 SA Pitesti, CET Energoterm Resita, Termica Vaslui, Uzina Electrica Zalau, Enet Focsani, CET Bacau, Uzina Termica Comanesti, Acvacalor Brad, Regia Autonoma Municipala Buzau, Termourban Oltenita, RA Apa Canal Iasi, RA Gospodarire Comunala Pascani. Raportul Comisiei Europene din septembrie 2006 a criticat Guvernul de la Bucuresti pentru reluarea practicii de a anula datoriile companiilor de stat catre buget.
CC verifica modul de formare a preturilor pe piata energiei
Consiliul Concurentei deruleaza investigatii in domeniul farmaceutic, pe piata de telecomunicatii si cea a bunurilor de consum si monitorizeaza piata de energie si cea a cimentului, avand suspiciuni in legatura cu formarea preturilor, a declarat presedintele institutiei. 'Avem in desfasurare o monitorizare pe piata energetica, respectiv electricitate, gaze si petrol, avem dosare deschise, insa nu am inceput inca investigatia, pentru ca suntem in faza de colectare de informatii de la ministere, alte autoritati si de la agenti economici', a afirmat Gavrila, la o conferinta de presa organizata pentru aniversarea a zece ani de existenta a Consiliului Concurentei. El a aratat ca institutia suspecteaza o variatie a pretului pe piata in raport cu costurile, insa aceasta evolutie trebuie analizata pe o perioada mai lunga de circa un an si jumatate - doi ani. 'Peste aproximativ doua luni ne vom aduna in plen si vom analiza situatia, iar daca se justifica inceperea unor investigatii, le vom porni', a explicat Gavrila.
Sursa: Curierul National, 27 aprilie 2007'
26.04.2007
-
Broker promoveaza la categoria I si tinteste un profit cu 25% mai mare
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRK
___
Compania de brokeraj Broker Cluj estimeaza pentru acest an un profit brut de 27,2 milioane de lei (8,1 mil. euro), cu circa 25% mai mare decat profitul obtinut in 2006, potrivit bugetului de venituri si cheltuieli care va fi dezbatut in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor.
Bugetul nu ia in calcul fuziunile aflate in curs. Broker Cluj, singura societate de brokeraj listata pe piata de capital, va fi promovata la categoria I a Bursei de Valori, actiunile societatii fiind cotate in prezent la categoria a II-a. Actiunile Broker sunt listate la Bursa din februarie 2005.
'Am primit confirmarea din partea Bursei de Valori privind admiterea la categoria I. Am trimis deja suma necesara in acest sens, astfel ca ma astept ca transferul actiunilor sa se realizeze in cateva zile', a declarat Petru Prunea, presedintele Broker.
Promovarea actiunilor Broker nu a fost lipsita de controverse. Comisia de Cotare a Bursei de Valori a dat aviz negativ in acest sens, pe motiv ca planul de afaceri al companiei pentru urmatorii cinci ani nu continea informatii cu privire la rezultatele fuziunii pe care Broker intentioneaza sa o realizeze cu alte doua societati de brokeraj. Avizul Comisiei de Cotare este insa doar consultativ, iar Comitetul Bursei a adoptat, in cele din urma, transferul actiunilor la prima categorie. 'Nu am prezentat detalii cu privire la fuziune, deoarece aceasta nu a fost inca aprobata de actionari, urmand sa fie dezbatuta in AGA de vineri. Daca actionarii aproba fuziunea, vom veni pe urma cu bugetul consolidat', a declarat Prunea. El a mai precizat ca bugetul care va fi prezentat spre aprobare actionarilor in AGA prevede venituri totale de 44,2 mil. lei (circa 13,2 mil. euro), in crestere cu 25% fata de anul trecut, o crestere similara fiind prevazuta si pentru profitul brut.
De asemenea, Broker are in vedere pentru acest an un program de investitii de circa 4 milioane de euro, pentru constructia sediului central din Cluj si a altor trei sedii in tara, precum si pentru deschiderea de noi subunitati, atat in tara, cat si in strainatate.
Atat bugetul de venituri si cheltuieli, cat si programul de investitii nu au in vedere fuziunea pe care Broker intentioneaza sa o deruleze cu alte doua societati de brokeraj: HTI Valori Mobiliare si CRI Investco. Fuziunea va fi dezbatuta in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor de vineri. O a treia societate de brokeraj, Transilvania Capital, a intrat mai tarziu in discutii cu Broker privind o eventuala fuziune.
In urma acestei fuziuni, Broker ar urma sa devina una dintre cele mai mari societati de brokeraj de pe Bursa si, totodata, cel mai important actionar al Bursei de Valori si al Bursei din Sibiu.
Actionarii vor mai discuta in cadrul AGA si majorarea capitalului social al Broker, prin incorporarea unor rezerve din profitul net pe anul trecut si din prime de capital aferente emisiunilor anterioare si emiterea de actiuni gratuite in valoare de 24,38 mil. lei (7,3 mil. euro). De asemenea, compania a propus actionarilor si o majorare cu aporturi de capital, prin emisiunea a maximum 10,92 milioane de actiuni cu valoarea de 0,5 lei/actiune, care vor fi vandute actionarilor la un pret de 0,75 lei/actiune. Broker ar putea atrage astfel inca 8,19 mil. lei (2,45 mil. euro) de la actionari.
Broker a obtinut anul trecut un profit net de 19 milioane de lei (5,4 milioane de euro), in crestere cu 46% fata de 2005. Profitul brut al companiei a fost de 21,8 milioane de lei (6,2 milioane de euro).
In primele trei luni ale acestui an, compania a raportat un profit brut de 8,84 milioane de lei (2,61 milioane de euro), cu 38% mai mare decat in aceeasi perioada a lui 2006.
Actiunile Broker au crescut ieri cu 3,8%, inchizand sedinta de tranzactionare la pretul de 2,17 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei se ridica la circa 71 de milioane de euro.
Broker iese de la Siretul
Broker Cluj a vandut, marti, un pachet de 9,7% din actiunile producatorului de textile Siretul Pascani, pentru suma de 1,35 mil. lei (405.000 euro). In urma acestei tranzactii, Broker mai detine 6,7% din actiunile Siretul. 'Siretul este o investitie care a ajuns la maturitate si am decis sa iesim pentru ca exista oportunitati de investitii mai bune in acest moment.
Daca se iveste oportunitatea vom vinde si pachetul de actiuni pe care il mai detinem', a declarat Adrian Ceuca, directorul general adjunct al Broker Cluj. Cumparatorul a fost Scala Real Estate din Iasi, care a ajuns astfel la o participatie de 30,7% in cadrul companiei.
Sursa: Ziarul Financiar, 26 aprilie 2007' -
Afaceri mai mari cu 18% pentru Ductil
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Ductil Buzau (DUCL), unul dintre principalii jucatori de pe piata produselor pentru sudura si taiere, a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 38,4 mil. euro (135,4 mil. lei), in crestere cu 18,4% fata de anul precedent, potrivit conducerii companiei.
Profitul net al Ductil a urcat in aceeasi perioada cu 21%, ajungand la 4,47 mil. euro (15,7 mil. lei).
'Cresterea indicatorilor financiari de anul trecut a avut loc in contextul cresterii generale a industriei, in special constructiile, sector catre care ne adresam cu preponderenta', spune Razvan Batrinu, directorul general al Ductil Buzau.
Compania si-a bugetat pentru acest an afaceri de 42,9 mil. euro (146 mil. lei), cu 11,5% mai mari comparativ cu 2006. In acelasi timp, compania previzioneaza ca profitul va urca in acest an cu 9%, pana la nivelul de 4,8 mil. euro (16,6 mil. lei).
Indicatorii la nivelul profitului si cifrei de afaceri sunt similari cu cei de anul trecut, reprezentantii companiei precizand faptul ca bugetul din acest an este unul prudent, in masura in care si anul trecut Ductil si-a depasit indicatorii prevazuti in buget.
'Dorim sa ne mentinem ritmul actual de crestere si la acest lucru va contribui extinderea geografica a companiei, care va ocupa din acest an rolul de centru zonal la nivelul grupului din care facem parte, prin vanzarea directa a produselor realizate de companie catre Bulgaria, Serbia si Macedonia', a declarat Razvan Batrinu. Desi exporturile reprezinta mai bine de jumatate din vanzarile companiei, comercializarea produselor se realiza pana acum aproape integral prin intermediul grupului. Din acest an, Ductil se va orienta catre gasirea de noi canale de distributie in aceste tari din regiune.
Compania va repartiza circa 2,4 mil. euro (8,5 mil. lei), reprezentand circa 55% din profitul pe anul trecut, pentru acordarea de dividende. Nivelul dividendului brut este de 0,0462 lei/actiune si reprezinta circa 3,3% din ultimul pret la care actiunile Ductil s-au tranzactionat pe piata RASDAQ. O suma de 2 mil. euro (7,2 mil. lei) din profit va ramane la dispozitia societatii.
Pentru acest an, compania si-a programat investitii de aproape 1 mil. euro, care vor fi destinate consolidarii capacitatii de productie si investitiilor de mediu, respectiv pentru dobandirea mijloacelor necesare extinderii vanzarilor companiei la nivel regional.
'Inceputul de an este unul promitator, cel putin la nivelul cifrei de afaceri, care depaseste bugetul. Cu toate acestea, exista o presiune la nivelul preturilor cu materiile prime, otel si aliaje, care se manifesta pe plan international', spune Batrinu.
Ca urmare a acestui fapt, compania a fost nevoita sa majoreze preturile la produsele din inox cu 25%, dupa ce cotatia nichelului pe bursele internationale a urcat cu peste 50% in ultimele sase luni.
Sursa: Ziarul Financiar, 26 aprilie 2007' -
Scala controleaza peste 31% din Siretul Pascani
Curierul National
___
Scala Real Estate, unul dintre principalii actionari al companiei Siretul Pascani, a cumparat 9,7% din capitalul producatorului de textile de la SSIF Broker, pentru 1,38 milioane de lei, informeaza un comunicat al companiei SSIF Broker transmis Bursei de Valori Bucuresti. Cele 15,4 milioane de titluri au fost transferate la un pret de 0,09 lei, apropiat de pretul de referinta al titlurilor, de 0,0905 lei.
Scala a rascumparat, recent, un pachet de 2,5% din capitalul Siretul, la un pret de 0,0899 lei pe titlu, cu 4% mai mare decat pretul de vanzare.
In urma acestor tranzactii, Scala detine peste 31% din titluri, iar SSIF Broker detine 6,43%.
Producatorul de textile a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 21,3 milioane de lei (circa 6,2 milioane de euro), in scadere cu 17,4%, si un profit de circa 18.000 lei, fata de un castig de 317.000 lei, in 2005.
Firma si-a bugetat pentru 2006 o cifra de afaceri de 7,32 milioane de euro. Estimarile companiei indica, pentru 2007, incasari de opt milioane de euro.
Compania a programat pentru 2007 investitii de circa un milion de euro, in principal pentru modernizarea liniilor de confectii. Anul trecut, societatea a investit circa 700.000 de euro pentru retehnologizarea si modernizarea infrastructurii.
Anticiparile pentru 2008 indica atingerea unei cifre de afaceri de 10 milioane de euro.
In 2009, cifra de afaceri a firmei ar putea ajunge la 12 milioane de euro.
Pentru avansul vanzarilor in perioada 2007-2009, firma va stabili masuri de crestere a productivitatii, va realiza noi investitii si va identifica piete noi pentru produsele proprii.
Actionarii vor discuta prelungirea cu un an a unui credit de un milion de lei, contractat de la Banca Comerciala Romana, precum si a garantiilor necesare acordarii acestui imprumut.
Sursa: Curierul National, 26 aprilie 2007 -
Transelectrica asteapta investitori
Adevarul TEL
___
Transelectrica a anuntat ieri ca asteapta, pana pe 14 mai, scrisori de intentie din partea investitorilor care doresc sa asigure un sfert din fondurile necesare studiului de fezabilitate al cablului submarin de electricitate dintre Romania si Turcia. Potrivit companiei, costurile studiului de fezabilitate pentru cablul submarin de electricitate sunt estimate la 1,5 milioane euro, timpul de realizare fiind de 12 luni. Prin cablul subteran ce va uni Romania de Turcia se va putea transporta energie electrica intre Rusia, Ucraina, Moldova, Romania si Turcia. Alte variante cuprind transportul de electricitate intre Turcia, Romania, Polonia, Serbia si Ungaria. Costurile de constructie a cablului sunt estimate la 400 milioane de euro, intregul proiect fiind estimat a se finaliza in 2009.
Sursa: Adevarul, 26 aprilie 2007
Pagina