29.09.2006
-
SIF Transilvania a renuntat la hotelul Clabucet
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF3
___
SIF Transilvania a vandut ieri pachetul de 39,6% detinut la hotelul Clabucet Estival 2002 din Neptun, continuand cu aceasta vanzare seria tranzactiilor prin care isi lichideaza participatiile minoritare din cadrul societatilor hoteliere din portofoliu.
Tranzactia de ieri s-a derulat pe piata RASDAQ la un pret de 1,26 lei/actiune, valoarea ei fiind de 0,4 milioane de euro. Luna trecuta, SIF Transilvania a mai vandut actiunile de la alte doua hoteluri din Neptun, Club Estival si Romanta Estival, pe care a incasat 1,9 milioane de euro.
'Avem o serie de pachete minoritare care nu ne aduc absolut nimic, fiind genul de hoteluri care ori nu au functionat deloc, ori au mers pe pierdere.
In masura in care vom gasi oferte la 'valoarea reala' a acestora suntem dispusi sa le vindem, iar banii incasati sa ii folosim pentru investitii in modernizarea hotelurilor unde detinem participatii majoritare', a declarat Floriean Firu, directorul general adjunct al SIF Transilvania.
Hotelurile din Neptun vandute pana in prezent fac parte din fosta companie Neptun Olimp, unde in momentul divizarii acesteia in 26 de entitati, SIF Transilvania a primit participatii de cate 39,6% la acestea.
'Cumparatorii sunt in principal actionarii care deja detineau pachete majoritare in acele hoteluri', a mai spus Firu. Actionarul majoritar al Clabucet Estival 2002 este societatea Star, firma controlata de fratii Micula.
Vanzarea in august a pachetelor de actiuni de la cele doua hoteluri din Neptun a dus SIF Transilvania pe primul loc dintre SIF-uri din punctul de vedere al profitului realizat in acea luna, cu un castig de 1,9 mil. euro. Dupa primele opt luni ale anului, SIF Transilvania avea un profit de 12,28 mil. euro, unul dintre cele mai mici la SIF-uri. Ieri, la Bursa, actiunile SIF Transilvania au castigat 2,6%, intr-o zi in care toate societatile mari au inregistrat cresteri.
Sursa: Ziarul Financiar, 29 septembrie 2006.' -
Actiunile Erste - recomandate la cumparare pe fondul achizitiei BCR
Gandul EBS
___
Analistii bancii de investitii Dresdner Kleinwort mentin recomandarea de cumparare a titlurilor Erste Bank, avand in vedere ca preluarea Bancii Comerciale Romane (BCR) va avea efecte pozitive asupra rezultatelor institutiei austriece de credit, potrivit site-ului newratings.com. Specialistii arata ca evolutia Erste a fost sub cea din sectorul de profil in perioada septembrie 2005 - aprilie 2006, ca urmare a pretului mare platit pentru preluarea BCR. Achizitia BCR va contribui la imbunatatirea profitului Erste Bank, considera analistii Dresdner Kleinwort. Pana in 2009, Erste are in vedere majorarea cu peste 20% a profitului pe actiune.
Sursa: Gandul, 29 septembrie 2006. -
Broker Cluj listeaza Condmag Brasov la Cat. I a BVB
___
Compania Condmag Brasov va fi listata la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, dupa ce a semnat contractul de prestari servicii cu societatea de servicii de investitii financiare Broker Cluj. Actionarii Condmag au aprobat promovarea societatii la categoria I a BVB, in conditiile in care societatea indeplineste conditiile de listare, inclusiv conditia ceruta de a avea activul net de peste 8 milioane euro. 'Pe baza contractului de prestari servicii incheiat cu Condmag, SSIF Broker va intocmi si transmite CNVM spre aprobare prospectul simplificat in vederea admiterii la tranzactionare a actiunilor acesteia pe piata reglementata, administrata de Bursa de Valori Bucuresti', a declarat Petru Prunea, reprezentantul SSIF Broker, citat de Rompres.
Procesul de admitere la tranzactionare va dura aproximativ o luna, termenul putand suferi amanari in functie de eventualele modificari sau completari ale documentatiei, estimeaza SSIF Broker.
In cursul anului, actionariatul companiei a suferit modificari, astfel ca fondul Julius Baer International Equity Funds detine 9,62%, Middle Europe Investments Fund - 7,5%, Dafora SA Medias - 7,02%, SC Broker SA - 2,9%, de asemenea, SIF Moldova si SIF Banat Crisana au raportat detineri in companie.
Actionarul majoritar al companiei este Pompei Hadarean, cu un procent de 38,16% din actiuni.
'Am fost atrasi de Condmag Brasov datorita potentialului mare al industriei in care activeaza, datorita performantei si soliditatii financiare dovedite in trecut si datorita experientei societatii dobandite prin construirea a circa 90% din reteaua de magistrale gaze din Romania', a spus Cristian F?der, reprezentant al fondului Middle Europe Investments.
Sursa: Curierul National, 29 septembrie 2006.' -
Santierele navale s-au profilat pe carcase de vapoare
Cotidianul
___
Industria navala din Uniunea Europeana si-a transferat in ultimii ani o buna parte din capacitatile de productie catre Europa Centrala si de Est. Toate santierele navale importante (mai putin cele de la Orsova si Turnu-Severin) au fost cumparate de companiile din UE. In fostele capacitati de productie a ceea ce se considera a saptea flota maritima a lumii se produc acum ieftin in majoritate corpuri de nava, care sint ulterior echipate in Europa.
97% merg la export
„Ceea ce difera fata de 1990 este faptul ca acum se lucreaza in proportie majoritara pentru export si nimeni nu mai produce pentru intern“, spune Dumitru Ivanov, director general al Santierului Naval Aker din Tulcea (detinut de o firma norvegiana) si totodata presedinte al Asociatiei Constructorilor Romani de Nave (ANCONAV). Majoritatea santierelor navale au portofolii de comenzi complete pentru mai multi ani, spune presedintele ANCONAV.
Navele, vindute ca fiind din UE
Daca inainte de 1990 cea mai mare parte a unei nave era fabricata folosind echipamente autohtone, situatia s-a schimbat. Pe de o parte, cea mai mare parte a intreprinderilor care le construiau au fost inchise. Pe de alta parte, pentru a obtine certificate de fabricatie pentru nave in tarile lor de origine, actualii proprietari ai firmelor romanesti din industria navala prefera sa confectioneze in Romania doar corpul de otel al navei, care presupune munca bruta. Echipamentele sensibile pentru functionare, precum sistemele de propulsie si de navigatie, sint montate in santierele de origine. „Se incearca astfel protejarea fortei de munca specializate din tarile de origine“, spune Ivanov. Acesta adauga ca nu este vorba atit despre o lipsa de incredere in pregatirea profesionala a navalistilor romani, cit mai degraba in echipamentele romanesti.
Tot atit de mult conteaza ca pentru anumite operatii necesare si dificile din punct de vedere al conditiilor de munca, cum ar fi operatiile de sudare, sablare sau de vopsire, atit salariile, cit si sporurile cuvenite muncitorilor sint superioare celor din Romania.
Migratia, o problema
Aderarea la UE nu va schimba ceva semnificativ in bransa, spune presedintele ANCONAV. Deja se lucreaza dupa regulile europene, asa ca nu are cum sa intervina ceva nou, spune Ivanov.
„Nu vor fi schimbari majore. Ceea ce ne ingrijoreaza este ca un procent relativ mic al fortei de munca ar putea migra catre santierele navale din Vest“, spune Dumitru Ivanov. Chiar daca acesta va fi de doar 2-3% se va simti, adauga el.
Al optulea producator european
Chiar si luind in considerare doar navele fabricate integral, Romania ramine un important producator.
Raportul pe anul trecut al CESA - asociatia constructorilor navali europeni - arata ca Romania are cei mai multi angajati in industria navala, respectiv 15.960. Cifra este mai mare cu o mie fata de Germania (14.600) si aproape dubla fata de Italia, unde sint 8.689 de angajati. Desi detinem cea mai numeroasa forta de munca, productia de nave a fost de 246.000 tone brute, inferioara celei din Germania, unde s-a fabricat o capacitate totala de 1,1 milioane tone, sau celei din Italia, unde au fost realizate nave cu o capacitate de 368.000 tone. Pe de o parte, productivitatea santierelor navale din UE este mai mare, iar pe de alta parte statistica oficiala europeana nu ia in considerare decit navele integral echipate. Or, in Romania, aproape 70% din comenzi au fost doar pentru corpuri de otel.
In 2005, santierele din Romania au livrat nave ale caror capacitati au totalizat 246.915 tone brute. Aceasta reprezinta o dublare a productiei in raport cu 2004, noteaza CESA. Alaturi de Croatia si Norvegia, Romania este considerata unul dintre cei trei importanti fabricanti de nave din afara UE. Santierele navale romanesti produc 6% din capacitatea navala produsa la nivel european (cu exceptia tarilor CSI). Potrivit Institutului National de Statistica, valoarea exportului a fost anul trecut de 442 de milioane euro, capacitatea exportata fiind de 271.848 de tone. Principalii importatori au fost Olanda, cu 138 milioane euro, Norvegia, cu 101,83 milioane de euro, si Cipru, cu 79,79 milioane de euro.
Doar zece nave sub pavilion national
Orientarea santierelor navale din Romania spre pietele externe nu surprinde, deoarece flota nationala -client traditional - aproape ca a disparut. Cererea interna de nave a armatorilor romani s-a micsorat considerabil, iar acestia sint mai degraba preocupati sa-si modernizeze navele decit sa se orienteze spre achizitionarea altora noi. Oricum sub pavilon romanesc se mai gasesc mai putin de zece nave destinate traficului maritim. Situatia difera total fata de finele anului 2004, cind flota maritima avea 258 de nave, cu un tonaj de 6,25 milioane tdw. Cele mai mari succese ale industriei romanesti de constructii navale au fost „Independenta“, „Unirea“, „Libertatea“, „Biruinta“ si „Oltenia“, petroliere de peste 150.000 de tone, construite intre 1977 si 1987.
Sursa: Cotidianul, 29 septembrie 2006.
28.09.2006
-
Transilvania imprumuta 15 mil. euro de la IFC ca sa dea credite pe termen lung
ZF RO - FONDURI MUTUALE TLV
___
Banca Transilvania va contracta un credit subordonat de pana la 15 milioane de euro de la IFC, divizia de investitii a Bancii Mondiale. Imprumutul acordat de institutia supranationala face parte dintr-un proiect de finantare mai mare, in valoare de 75 de milioane de euro, pe care Banca Transilvania (BT) intentioneaza sa-l deruleze.
In cadrul acestei facilitati a mai participat si BERD, cel mai important actionar al BT, tot cu 15 milioane de euro. In total, numarul creditorilor este de cinci, care vor participa cu linii de finantare distincte. Numele celorlalti participanti la aceasta facilitate de credit nu sunt cunoscute inca.
BT a operat recent si o majorare a capitalului social, prin care a atras 156 de milioane de lei (echivalentul a 47 de milioane de euro) de la actionari.
IFC va acorda imprumutul pe o perioada de sapte ani. Fondurile urmeaza sa fie folosite pentru a sustine activitatea de creditare in domeniile intreprinderilor mici si mijlocii si cel imobiliar. Consiliul director al IFC va lua decizia finala in privinta acestui credit pe 10 noiembrie.
Creditul va contribui, datorita scadentei mari, la echilibrarea pe maturitati a bilantului BT. De altfel, majoritatea bancilor de pe piata locala se confrunta cu dezechilibre de maturitati intre active si pasive, in conditiile in care scadentele la imprumuturile acordate au crescut sensibil, in timp ce pentru depozite atrase au ramas la nivelul catorva luni.
Intreprinderile mici si mijlocii, segmentul pe care BT este concentrata, arata o cerere tot mai semnificativa pentru finantari de investitii, acordate pe perioade lungi. Banca este unul dintre cei mai activi jucatori pe acest segment, implementand o serie de produse standardizate, care sa permita acordarea rapida. De altfel, segmentul IMM-urilor este considerat de bancheri drept urmatorul canal de crestere semnificativa pe zona retail, in conditiile in care este asteptata o crestere a capacitatii lor financiare.
Spre deosebire de BERD, care detine 15% din titlurile Bancii Transilvania, IFC nu face parte din actionariat. In toamna trecuta, IFC a investit insa 20 de milioane de dolari (aproximativ 16 milioane de euro) in obligatiuni convertibile in actiuni emise de BT. Restul actiunilor bancii sunt impartite intre un numar mare de investitori institutionali si individuali, dintre care nici unul nu detine insa pachete semnificative.
Neavand sustinerea unui grup puternic, asa cum este cazul celorlalti jucatori de top din sistem, BT se vede nevoita sa atraga resurse de la institutii supranationale, de pe pietele de capital si de la clienti. Banca plateste de altfel dobanzi peste media pietei la depozitele atrase de la clienti, atat la lei, cat si la valuta.
Actiunile BT, care sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti, au fost suspendate de la tranzactionare in ultimele doua sedinte pentru operarea in Registrul Actionarilor a modificarilor determinate de majorarile de capital derulate in acest an.
Titlurile bancii revin astazi la tranzactionare. Ultimul pret de tranzactionare a fost de 1,02 lei/actiune, capitalizarea bursiera a bancii fiind de 1,13 miliarde de euro.
La jumatatea anului, BT controla active de 1,75 miliarde de euro, cu 27% peste nivelul de la inceputul anului. Banca a fost unul dintre cei mai dinamici jucatori din sistem, reusind sa urce patru locuri, pana pe pozitia a cincea in iunie, cu o cota de piata de 4,3%.
Pe primul trimestru, BT a inregistrat un profit de 16,5 milioane de euro, in crestere cu 16% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Banca a fost unul dintre putinii jucatori de talie mare care au mai reusit sa obtina o crestere a profitului in paralel cu o expansiune semnificativa a activelor, respectiv a cotei de piata.
BT opereaza in prezent o retea de 307 unitati, avand peste 4.000 de angajati. In primele opt luni ale anului banca a deschis aproximativ 100 de sucursale si agentii, ajungand sa depaseasca nivelul tinta propus pentru decembrie, de 300 de unitati.
Efortul investitional a pus insa presiune pe cheltuieli, care au crescut mai repede decat veniturile. Cu astfel de situatii s-au confruntat si alti jucatori care au ales sa preseze pe castigarea de cote de piata. Mai multi jucatori din sistem au presat pe extinderea retelelor anul acesta, pentru a-si dezvolta afacerile.
In ciuda concurentei in crestere si a ingustarii marjelor, bancile au reusit si in primul semestru al acestui an sa marcheze cresteri ale profiturilor, desi mai putin spectaculoase decat in anii trecuti.
Sursa: Ziarul Financiar, 28 septembrie 2006. -
2006, anul preluarilor pe piata bancara romaneasca
___
Piata bancara romaneasca va continua in a doua parte a anului procesul de achizitii, marcand astfel 'anul preluarilor' pe segmentul bancar autohton. Noi jucatori au preluat deja banci active, urmatoarele pe lista fiind Carpatica, Libra Bank si Banca Transilvania.
Potrivit studiului, piata bancara devine tot mai competitiva, in special din cauza aparitiei unor noi jucatori importanti, in primul rand prin preluarea Bancii Comerciale Romane (BCR) de banca austriaca Erste Bank, dar si prin implicarea unor banci precum ATE Bank din Grecia, care a achizitionat peste 58% din actiunile Mindbank, C.R. Firenze, care a preluat peste 56% din actiunile Daewoo Bank sau Leumi Bank, care detine 95% din Eurom Bank. De asemenea, MKB (Ungaria) a reusit sa-si majoreze participatia, devenind actionar majoritar la Romexterra Bank.
Aparitia unor noi competitori se va petrece pe fundalul privatizarii Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC), in opinia analistilor de la Roland Berger urmatoarele banci vizate fiind Libra Bank, Carpatica si Banca Transilvania, informeaza NewsIn. Competitia tot mai acerba pe piata este cauzata de cresterea interesului pentru diferite produse de finantare si de procesul de extindere a gradului de penetrare bancara, numarul de sucursale urmand sa se tripleze in urmatorii trei ani.
Romania se caracterizeaza printr-o rata scazuta a intermedierii financiare comparativ cu alte state din apropiere, activele bancare pe cap de locuitor fiind de 50 de ori mai reduse decat cele din zona euro si de 10 ori comparativ cu tarile din Europa Centrala. Desi au cunoscut o crestere puternica in ultimii trei ani, imprumuturile pe segmentul de retail sunt mult mai mici decat cele inregistrate in Uniunea Europeana.
Potrivit BNR, depozitele populatiei si ale agentilor economici au crescut cu peste 36% pe primul trimestru din 2006 fata de aceeasi perioada din 2005. Depozitele se cifreaza in total la circa 22,4 miliarde de euro, la 1 martie 2006, din care 49% apartin companiilor. Scaderea depozitelor pe segmentul de retail din total a fost provocata de diminuarea dobanzilor la depozite, ceea ce a determinat o miscare catre surse alternative, precum piata de capital sau piata imobiliara, si de cresterea imprumuturilor pentru retail catalizate de cresterea consumului. Din totalul depozitelor aproximativ 70% erau realizate in lei, comparativ cu 59% la sfarsitul anului 2004.
Creditele neguvernamentale se cifrau la 22,5 miliarde euro la sfarsitul lunii martie, in crestere cu 15% fata de decembrie 2005, 63% fiind reprezentate de creditele acordate companiilor. Volumul creditelor acordate companiilor a crescut cu 38% in 2005 comparativ cu anul precedent, datorita investitiilor realizate de companii si sectorului IMM-urilor.
Aproximativ 72% din totalul creditelor erau exprimate in moneda nationala la sfarsitul lunii martie, in crestere cu 10% comparativ cu anul 2005. Din totalul creditelor neguvernamentale, aproximativ 43% au fost exprimate in lei. Produsele oferite de banci nu sunt foarte sofisticate, explicabil pentru o piata in crestere, cu prea putine servicii specializate. Bancile isi extind insa reteaua de distributie pentru a raspunde cererii de produse bancare, cresterea numarului de sucursale cu 12% in 2005 fiind urmata de majorarea numarului de ATM-uri cu 21% pe primul trimestru din 2006 in comparatie cu sfarsitul anului 2005, rata de crestere urmand sa atinga 30% pentru 2006.
Cardurile sunt tot mai utilizate de clienti pentru plata facturilor la utilitati sau achizitionarea unor bunuri, desi majoritatea tranzactiilor (90%) sunt de retragere a salariilor. Romania a atins o rata de 336 carduri la la 1.000 de locuitori in 2005 fata de media de 663 in Polonia, Cehia si Ungaria. Dinamica POS-urilor demonstreaza, in viziunea Roland Berger, cresterea volumului platilor electronice, de la peste 11.000 in 2003 la 25.000 in martie 2006.
Acordurile incheiate intre banci si partenerii comerciali au reprezentat principalul mijloc de popularizare a cardului ca mijloc de achizitie a bunurilor sau pentru plata unor servicii. Bancile au lansat carduri co-branded ca alternativa la imprumuturile clasice.
Sursa: WallStret.ro, 28 septembrie 2006.' -
Fitch: Recomandarile CE, benefice pentru ratingul Romaniei
Curierul National
___
Recomandarile Comisiei Europene pentru aderarea Romaniei vor avea un efect benefic asupra ratingului de tara, transmite Fitch Ratings. 'Recomandarea CE pentru aderarea la 1 ianuarie 2007 scoate in evidenta progresele pe care cele doua tari (n.r.: Romania si Bulgaria) le-au facut pe calea reformelor si in privinta imbunatatirii institutiilor, proces care a fost pozitiv pentru ratingul celor doua tari', a declarat directorul grupului Ratinguri Suverane ale euro, Andrew Colquhoun.
In doi ani, 11 miliarde euro ajutor pentru Romania
Comisia Europeana estimeaza ca ajutorul financiar s-ar putea ridica la aproximativ 11 miliarde euro pentru Romania si patru miliarde euro pentru Bulgaria pentru perioada 2007-2009. Sumele exacte vor depinde de capacitatea tarilor de a identifica suficiente proiecte pentru care sa utilizeze fondurile, precum si de aprecierea UE ca acesti bani vor fi cheltuiti efectiv. Comisia Europeana a recomandat mai ales ca cele doua tari sa fie obiectul unei auditari externe asupra agentiilor de plati in agricultura, cu potentiala suspendare de pana la un sfert a ajutoarelor in cazul in care vor fi gasite neregularitati. 'Fitch a luat deja in calcul viitorul acces la UE al celor doua tari, insa doar acest anunt al CE nu este suficient pentru imbunatatirea ratingului', a subliniat Colquhoun.
Sursa: Curierul National, 28 septembrie 2006.'
27.09.2006
-
Patriciu a scapat de sechestru pe actiunile Rompetrol
ZF RO - FONDURI MUTUALE RRC
___
Curtea de Apel Bucuresti a mentinut, ieri, decizia instantei inferioare privind ridicarea sechestrului de pe toate actiunile Rompetrol.
Curtea de Apel Bucuresti a luat in discutie, vinerea trecuta, recursul procurorilor fata de decizia prin care Tribunalul Bucuresti a admis, in urma cu doua luni, cererea de ridicare a sechestrului de pe ultimele actiuni ramase sub aceasta masura asiguratoare.
In 14 iulie, Tribunalul Bucuresti a admis cererea de ridicare a sechestrului de pe restul de 25,8 la suta din actiunile Grupului Rompetrol Rafinare SA ramase sub masura asiguratoare. Aceeasi instanta a admis, in parte, in 16 mai, cererea de ridicare a sechestrului asigurator instituit de procurorii Parchetului instantei supreme asupra bunurilor Rompetrol.
In 7 martie, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a pus sechestru asigurator pe actiunile societatii Rompetrol Rafinare aflate in proprietatea actionarului majoritar, grupul Rompetrol.
Potrivit conducerii Rompetrol Rafinare, masura era nefundamentata si putea afecta lichiditatea bursiera a titlurilor Rompetrol Rafinare, precum si finantarea proiectelor de dezvoltare ale societatii.
Dinu Patriciu a fost trimis in judecata in dosarul Rompetrol, primul termen de judecata fiind stabilit pentru 2 octombrie.
In acest dosar, Patriciu va fi judecat pentru delapidare, spalare de bani, asociere in vederea savarsirii de infractiuni, manipularea pietei de capital, dezvaluire de informatii privilegiate si initiere sau constituire a unui grup infractional organizat.
Alaturi de el au mai fost trimise in judecata 11 persoane.
Rompetrol este cel mai mare grup industrial romanesc privat, cu majoritatea operatiunilor si activelor in Romania si Europa de Sud-Est.
Principalele activitati sunt in domeniile rafinare si vanzare de produse petroliere, cu interese adiacente in explorare, productie si alte servicii pentru industria petroliera, precum foraj, constructii, transporturi.
Sursa: Ziarul Financiar, 27 septembrie 2006. -
BNR va majora abia in noiembrie rata dobanzii
Gandul
___
Banca Nationala a Romaniei (BNR) va decide astazi sa mentina dobanda de politica monetara la nivelul actual, de 8,75%, in conditiile scaderii inflatiei in ultimele luni, dar exista mari sanse pentru majorarea dobanzii cu cate 0,25 puncte in noiembrie si decembrie, considera analistii Citigroup.
Scaderea inflatiei in ultimele trei luni, pana la 6% in termeni anuali la finele lunii august, a fost o surpriza placuta, a declarat intr-un raport analistul Citigroup, Iwona Pugacewicz-Kowalska. Citigroup apreciaza ca ciclul de majorari ale dobanzii de interventie va continua. Banca estimeaza ca exista o probabilitate semnificativa ca BNR sa opereze majorari de 0,25% in lunile noiembrie si decembrie, in contextul avansului important al cererii interne si a cresterii cheltuielilor bugetare in ultima parte a anului.
Consiliul de Administratie al BNR a mentinut si in luna august rata dobanzii de politica monetara, aratand ca indicatorii macroeconomici releva continuarea dezinflatiei, pe fondul temperarii dinamicii preturilor administrate si a preturilor alimentare volatile, dar si ca efect al inaspririi progresive a conditiilor monetare. Pe de alta parte, datele statistice indica mentinerea unor ritmuri inalte de expansiune ale consumului si creditului neguvernamental.
Sursa: Gandul, 27 septembrie 2006. -
Electromagnetica achizitioneaza utilaje de productie energie electrica
Curierul National ELMA
___
Actionarii companiei Electromagnetica Alba-Iulia au aprobat achizitionarea de unitati de productie energie electrica, prin procedurile legale organizate de entitatile in domeniu din Romania, conform unui comunicat transmis pietei electronice Rasdaq.
In plus, actionarii reuniti la Adunarea Generala Extraordinara din data de 22 septembrie 2006 au aprobat si contractarea de credite bancare in vederea finantarii cumpararii unitatilor de productie la plafonul maxim de 85% din valoarea achizitiei, dar nu mai mult de 80% din capitalul propriu si garantarea creditului bancar cu active nominalizate, individualizate evidentiate in patrimoniul societatii conform evaluarii bancii finantatoare.
Actionarii Electromagnetica au imputernicit-o pe Cucu Daniela Adi sa semneze si sa faca toate demersurile necesare pentru publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a hotararii AGEA.
Capitalul social al Electromagnetica este de 16,9 milioane de lei si este detinut in proportie de 10,1% de SIF Oltenia, PAS Electromagnetica detine 49,9%, in timp ce alti actionari persoane fizice si juridice detin un procent de 39,9% din capitalul societatii.
Sursa: Curierul National, 27 septembrie 2006.
Pagina