03.10.2006
-
MEC va concesiona conductele Petrotrans
Gardianul
___
Ministerul Economiei si Comertului (MEC) intentioneaza sa concesioneze conductele de titei administrate in prezent de compania Petrotrans Ploiesti, a declarat ministrul de resort, Codrut Seres. „In prezent se lucreaza la caietul de sarcini pentru concesionare, operatiune care va avea insa loc dupa aprobarea normelor metodologice a Ordonantei de Urgenta 34/ 2006 (privind atribuirea contractelor de achizitie publica, de concesiune a lucrarilor publice si a serviciilor, n.r.)“, a afirmat Seres. MEC este unicul actionar al Petrotrans. Compania are ca obiect de activitate transportul feroviar al produselor petroliere, precum si mentenanta conductelor proprii. Firma a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 6,3 milioane lei si pierderi de 23,8 milioane lei.
Sursa: Gardianul, 3 octombrie 2006. -
Ultimele filiale Electrica, privatizate prin vanzare directa de actiuni si majorare de capital
Gandul
___
Ultimele trei filiale ale Electrica ramase in portofoliul companiei vor fi privatizate prin vanzarea directa a unui pachet de actiuni reprezentand 34-35% din capital si o majorare de capital prin care investitorul va detine 51% din titlurile fiecarei firme, potrivit ministrului Economiei, Codrut Seres.
Majorarea de capital va avea loc concomitent cu vanzarea pachetului de actiuni de 34-35%, a declarat, luni, Codrut Seres. El a precizat ca cele trei companii vor fi privatizate separat, renuntandu-se la varianta vanzarii 'la pachet'. Procesele de privatizare a firmelor Electrica Muntenia Nord, Electrica Transilvania Nord si Electrica Transilvania Sud vor fi derulate in paralel. Seres a afirmat, la 10 august, ca privatizarea celor trei filiale Electrica nu este posibila mai devreme de 2007, tinand cont de calendarul legislativ care trebuie respectat.
Consultantul autoritatilor la trecerea in proprietate privata a ultimelor filiale Electrica este grupul financiar Rothschild.
Patru dintre filialele Electrica au trecut in proprietate privata in perioada 2004-2005, fiind preluate de Enel (care a achizitionat Electrica Banat si Electrica Dobrogea), compania ceha CEZ (Electrica Oltenia) si grupul german E.ON (Electrica Moldova). Grupul italian Enel a fost declarat castigator, in luna iunie, pentru preluarea Electrica Muntenia Sud.
Sursa: Gandul, 3 octombrie 2006.'
02.10.2006
-
Participatiile minoritarilor cresc de 11 ori la Oltchim
ZF RO - FONDURI MUTUALE OLT
___
Oltchim Ramnicu Valcea a renuntat la apelul impotriva deciziei de anulare a majorarii capitalului social din noiembrie 2003.
Hotararea de a renunta la apel fusese votata in AGA Oltchim la inceputul lui septembrie. Desi capitalul social al Oltchim va scadea de aproximativ 11 ori, prin anularea unor actiuni ale statului, brokerii nu se asteapta la modificari semnificative pentru pretul actiunilor pe Bursa.
Majorarea de capital din 2003 s-a realizat prin transformarea in actiuni a datoriilor de circa 95 mil. de dolari (75 mil. de euro), pe care compania le are catre stat, cota detinuta de stat crescand de la 52% la 95%.
Anularea hotararii fusese obtinuta in instanta de catre actionarii minoritari SIF Oltenia si Lindsell in noiembrie 2005, dar a fost atacata in justitie de Oltchim.
Revenirea la capitalul social anterior va duce la o scadere a capitalizarii bursiere de la 465 mil. euro la 42 mil. euro, iar cota procentuala detinuta de minoritari va creste de aproximativ 11 ori. Pe de alta parte, in situatiile financiare ale Oltchim vor reaparea datoriile de 95 mil. $ catre stat. 'Capitalizarea scazuta va reprezenta un avantaj pentru actiunile Oltchim. Pe de alta parte, capitalul propriu va fi cel mai probabil negativ la 12 luni, ca rezultat al datoriilor catre stat', spune Nicolae Rusu, presedintele societatii de brokeraj Orizont Vest din Oradea.
Brokerii sunt de parere ca decizia de anulare a majorarii capitaului social era inculsa in pretul actiunilor si se asteapta la o stagnare a valorii actiunii. 'Daca majorarea ar fi ramas in picioare, pretul ar fi scazut. Insa dupa hotararea de a renunta la apel ma astept la o stabilizare a cotatiei', spune Rares Nilas, directorul BT Securities.
Oltchim Ramnicu Valcea a trecut prin trei incercari nereusite de privatizare, iar guvernul are in vedere o ordonanta prin care scoate la vanzare pachetul de 52% din actiunile detinute la combinatul chimic. 'Recomand investitorilor sa urmareasca modul in care sunt trecute in rezultatele financiare datoriile si penalizarile. Desi titlurile Oltchim reprezinta o investitie riscanta, combinatul ramane o companie puternica, iar privatizarea sa ar aduce beneficii pentru stat si investitori, facand ca pretul actiunii sa creasca', spune Rusu.
Actiunile Oltchim au castigat aproximativ 20% de la inceputul anului, dupa o evolutie destul de oscilanta. Oltchim a inregistrat in primul semestru un profit net de 2,05 milioane de euro (7,26 mil. lei), in scadere cu aproape 66% comparativ cu profitul din perioada similara a anului trecut.
Sursa: Ziarul Financiar, 2 octombrie 2006.' -
Industria alimentara, cea textila si sectorul farmaceutic - cele mai afectate de aderarea la UE
Gandul
___
Cresterea economica a Romaniei se va incetini in primul an dupa aderarea la UE la 5-5,5%, de la nivelul de 6,5% prognozat pentru acest an, a declarat Radu Craciun, analist la ABN Amro Romania.
'Este de dorit o usoara incetinire, pentru ca este posibil ca ritmul accelerat sa nu fie sustenabil pe termen nedefinit', a spus Craciun.
Autoritatile au prognozat, initial, pentru intregul an, o crestere economica de 6%, fata de 4,1% anul trecut. Comisia Nationala de Prognoza a revizuit insa estimarea la 6,7%, in urma cu doua saptamani, ca urmare a evolutiei favorabile din primul semestru. Comisia se asteapta de asemenea la reducerea ritmului de crestere in 2007, anticipand insa o scadere usoara, la 6,4%.Avansul economic a fost de 7,8% in trimestrul al doilea si de 7,4% pe ansamblul primului semestru, peste asteptarile analistilor.
Craciun a apreciat ca, dupa aderarea la UE, industria alimentara, cea textila si sectorul farmaceutic vor fi negativ influentate de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, iar domeniile care vor beneficia cel mai mult sunt infrastructura si telecomunicatiile. 'Industria alimentara va fi afectata de normele sanitare care vor fi impuse, cea textila - de relocarea productiei in statele asiatice, iar cea farmaceutica - de norme si de concurenta din domeniu', a spus Craciun. El a apreciat ca alte domenii economice vor beneficia de pe urma aderarii, printre acestea fiind industria auto, cea de prelucrare a lemnului, serviciile, turismul, precum si constructiile.
Referitor la investitiile straine directe pe care Romania le va atrage anul viitor, analistul considera ca acestea se vor plasa la circa opt miliarde de dolari, fata de nivelul estimat pentru 2006, de aproximativ zece miliarde de dolari.
Sursa: Gandul, 2 octombrie 2006.' -
SIF Transilvania a renuntat la pachetul detinut la Terra Estival
Curierul National SIF3
___
Societatea de investitii financiare a vandut vineri, pe piata Rasdaq, pachetul de 39,6% actiuni detinute la societatea Terra Estival 2002 din Neptun. Valoarea tranzactiei celor 4,24 milioane de actiuni s-a ridicat la 5,34 milioane lei, fiind raportat un pret 1,26 lei/actiune. Potrivit ultimelor raportari, actionarii societatii Terra Estival erau SIF Transilvnia cu 39,6% si societatea Star SA, controlata de European Drinks, care detinea 54% din capitalul social. SIF Transilvania a anuntat recent ca va vinde toate pachetele minoritare de actiuni pe care le detine la societatile hoteliere din statiunea Neptun, firmele avand in administrare opt hoteluri. In sedinta de joi, societatea a vandut si pachetul detinut la Clabucet Estival, dupa ce anterior, a vandut pentru 3,78 milioane lei, pachetul de 39,6% din Club Estival Neptun. De asemenea, SIF Transilvania a vandut si pachetul de 39,6% detinut la Romanta Estival 2002 din Neptun, pentru care a incasat trei milioane de lei.
Sursa: Curierul National, 2 octombrie 2006.
29.09.2006
-
SIF Transilvania a renuntat la hotelul Clabucet
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF3
___
SIF Transilvania a vandut ieri pachetul de 39,6% detinut la hotelul Clabucet Estival 2002 din Neptun, continuand cu aceasta vanzare seria tranzactiilor prin care isi lichideaza participatiile minoritare din cadrul societatilor hoteliere din portofoliu.
Tranzactia de ieri s-a derulat pe piata RASDAQ la un pret de 1,26 lei/actiune, valoarea ei fiind de 0,4 milioane de euro. Luna trecuta, SIF Transilvania a mai vandut actiunile de la alte doua hoteluri din Neptun, Club Estival si Romanta Estival, pe care a incasat 1,9 milioane de euro.
'Avem o serie de pachete minoritare care nu ne aduc absolut nimic, fiind genul de hoteluri care ori nu au functionat deloc, ori au mers pe pierdere.
In masura in care vom gasi oferte la 'valoarea reala' a acestora suntem dispusi sa le vindem, iar banii incasati sa ii folosim pentru investitii in modernizarea hotelurilor unde detinem participatii majoritare', a declarat Floriean Firu, directorul general adjunct al SIF Transilvania.
Hotelurile din Neptun vandute pana in prezent fac parte din fosta companie Neptun Olimp, unde in momentul divizarii acesteia in 26 de entitati, SIF Transilvania a primit participatii de cate 39,6% la acestea.
'Cumparatorii sunt in principal actionarii care deja detineau pachete majoritare in acele hoteluri', a mai spus Firu. Actionarul majoritar al Clabucet Estival 2002 este societatea Star, firma controlata de fratii Micula.
Vanzarea in august a pachetelor de actiuni de la cele doua hoteluri din Neptun a dus SIF Transilvania pe primul loc dintre SIF-uri din punctul de vedere al profitului realizat in acea luna, cu un castig de 1,9 mil. euro. Dupa primele opt luni ale anului, SIF Transilvania avea un profit de 12,28 mil. euro, unul dintre cele mai mici la SIF-uri. Ieri, la Bursa, actiunile SIF Transilvania au castigat 2,6%, intr-o zi in care toate societatile mari au inregistrat cresteri.
Sursa: Ziarul Financiar, 29 septembrie 2006.' -
Actiunile Erste - recomandate la cumparare pe fondul achizitiei BCR
Gandul EBS
___
Analistii bancii de investitii Dresdner Kleinwort mentin recomandarea de cumparare a titlurilor Erste Bank, avand in vedere ca preluarea Bancii Comerciale Romane (BCR) va avea efecte pozitive asupra rezultatelor institutiei austriece de credit, potrivit site-ului newratings.com. Specialistii arata ca evolutia Erste a fost sub cea din sectorul de profil in perioada septembrie 2005 - aprilie 2006, ca urmare a pretului mare platit pentru preluarea BCR. Achizitia BCR va contribui la imbunatatirea profitului Erste Bank, considera analistii Dresdner Kleinwort. Pana in 2009, Erste are in vedere majorarea cu peste 20% a profitului pe actiune.
Sursa: Gandul, 29 septembrie 2006. -
Broker Cluj listeaza Condmag Brasov la Cat. I a BVB
___
Compania Condmag Brasov va fi listata la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, dupa ce a semnat contractul de prestari servicii cu societatea de servicii de investitii financiare Broker Cluj. Actionarii Condmag au aprobat promovarea societatii la categoria I a BVB, in conditiile in care societatea indeplineste conditiile de listare, inclusiv conditia ceruta de a avea activul net de peste 8 milioane euro. 'Pe baza contractului de prestari servicii incheiat cu Condmag, SSIF Broker va intocmi si transmite CNVM spre aprobare prospectul simplificat in vederea admiterii la tranzactionare a actiunilor acesteia pe piata reglementata, administrata de Bursa de Valori Bucuresti', a declarat Petru Prunea, reprezentantul SSIF Broker, citat de Rompres.
Procesul de admitere la tranzactionare va dura aproximativ o luna, termenul putand suferi amanari in functie de eventualele modificari sau completari ale documentatiei, estimeaza SSIF Broker.
In cursul anului, actionariatul companiei a suferit modificari, astfel ca fondul Julius Baer International Equity Funds detine 9,62%, Middle Europe Investments Fund - 7,5%, Dafora SA Medias - 7,02%, SC Broker SA - 2,9%, de asemenea, SIF Moldova si SIF Banat Crisana au raportat detineri in companie.
Actionarul majoritar al companiei este Pompei Hadarean, cu un procent de 38,16% din actiuni.
'Am fost atrasi de Condmag Brasov datorita potentialului mare al industriei in care activeaza, datorita performantei si soliditatii financiare dovedite in trecut si datorita experientei societatii dobandite prin construirea a circa 90% din reteaua de magistrale gaze din Romania', a spus Cristian F?der, reprezentant al fondului Middle Europe Investments.
Sursa: Curierul National, 29 septembrie 2006.' -
Santierele navale s-au profilat pe carcase de vapoare
Cotidianul
___
Industria navala din Uniunea Europeana si-a transferat in ultimii ani o buna parte din capacitatile de productie catre Europa Centrala si de Est. Toate santierele navale importante (mai putin cele de la Orsova si Turnu-Severin) au fost cumparate de companiile din UE. In fostele capacitati de productie a ceea ce se considera a saptea flota maritima a lumii se produc acum ieftin in majoritate corpuri de nava, care sint ulterior echipate in Europa.
97% merg la export
„Ceea ce difera fata de 1990 este faptul ca acum se lucreaza in proportie majoritara pentru export si nimeni nu mai produce pentru intern“, spune Dumitru Ivanov, director general al Santierului Naval Aker din Tulcea (detinut de o firma norvegiana) si totodata presedinte al Asociatiei Constructorilor Romani de Nave (ANCONAV). Majoritatea santierelor navale au portofolii de comenzi complete pentru mai multi ani, spune presedintele ANCONAV.
Navele, vindute ca fiind din UE
Daca inainte de 1990 cea mai mare parte a unei nave era fabricata folosind echipamente autohtone, situatia s-a schimbat. Pe de o parte, cea mai mare parte a intreprinderilor care le construiau au fost inchise. Pe de alta parte, pentru a obtine certificate de fabricatie pentru nave in tarile lor de origine, actualii proprietari ai firmelor romanesti din industria navala prefera sa confectioneze in Romania doar corpul de otel al navei, care presupune munca bruta. Echipamentele sensibile pentru functionare, precum sistemele de propulsie si de navigatie, sint montate in santierele de origine. „Se incearca astfel protejarea fortei de munca specializate din tarile de origine“, spune Ivanov. Acesta adauga ca nu este vorba atit despre o lipsa de incredere in pregatirea profesionala a navalistilor romani, cit mai degraba in echipamentele romanesti.
Tot atit de mult conteaza ca pentru anumite operatii necesare si dificile din punct de vedere al conditiilor de munca, cum ar fi operatiile de sudare, sablare sau de vopsire, atit salariile, cit si sporurile cuvenite muncitorilor sint superioare celor din Romania.
Migratia, o problema
Aderarea la UE nu va schimba ceva semnificativ in bransa, spune presedintele ANCONAV. Deja se lucreaza dupa regulile europene, asa ca nu are cum sa intervina ceva nou, spune Ivanov.
„Nu vor fi schimbari majore. Ceea ce ne ingrijoreaza este ca un procent relativ mic al fortei de munca ar putea migra catre santierele navale din Vest“, spune Dumitru Ivanov. Chiar daca acesta va fi de doar 2-3% se va simti, adauga el.
Al optulea producator european
Chiar si luind in considerare doar navele fabricate integral, Romania ramine un important producator.
Raportul pe anul trecut al CESA - asociatia constructorilor navali europeni - arata ca Romania are cei mai multi angajati in industria navala, respectiv 15.960. Cifra este mai mare cu o mie fata de Germania (14.600) si aproape dubla fata de Italia, unde sint 8.689 de angajati. Desi detinem cea mai numeroasa forta de munca, productia de nave a fost de 246.000 tone brute, inferioara celei din Germania, unde s-a fabricat o capacitate totala de 1,1 milioane tone, sau celei din Italia, unde au fost realizate nave cu o capacitate de 368.000 tone. Pe de o parte, productivitatea santierelor navale din UE este mai mare, iar pe de alta parte statistica oficiala europeana nu ia in considerare decit navele integral echipate. Or, in Romania, aproape 70% din comenzi au fost doar pentru corpuri de otel.
In 2005, santierele din Romania au livrat nave ale caror capacitati au totalizat 246.915 tone brute. Aceasta reprezinta o dublare a productiei in raport cu 2004, noteaza CESA. Alaturi de Croatia si Norvegia, Romania este considerata unul dintre cei trei importanti fabricanti de nave din afara UE. Santierele navale romanesti produc 6% din capacitatea navala produsa la nivel european (cu exceptia tarilor CSI). Potrivit Institutului National de Statistica, valoarea exportului a fost anul trecut de 442 de milioane euro, capacitatea exportata fiind de 271.848 de tone. Principalii importatori au fost Olanda, cu 138 milioane euro, Norvegia, cu 101,83 milioane de euro, si Cipru, cu 79,79 milioane de euro.
Doar zece nave sub pavilion national
Orientarea santierelor navale din Romania spre pietele externe nu surprinde, deoarece flota nationala -client traditional - aproape ca a disparut. Cererea interna de nave a armatorilor romani s-a micsorat considerabil, iar acestia sint mai degraba preocupati sa-si modernizeze navele decit sa se orienteze spre achizitionarea altora noi. Oricum sub pavilon romanesc se mai gasesc mai putin de zece nave destinate traficului maritim. Situatia difera total fata de finele anului 2004, cind flota maritima avea 258 de nave, cu un tonaj de 6,25 milioane tdw. Cele mai mari succese ale industriei romanesti de constructii navale au fost „Independenta“, „Unirea“, „Libertatea“, „Biruinta“ si „Oltenia“, petroliere de peste 150.000 de tone, construite intre 1977 si 1987.
Sursa: Cotidianul, 29 septembrie 2006.
28.09.2006
-
Transilvania imprumuta 15 mil. euro de la IFC ca sa dea credite pe termen lung
ZF RO - FONDURI MUTUALE TLV
___
Banca Transilvania va contracta un credit subordonat de pana la 15 milioane de euro de la IFC, divizia de investitii a Bancii Mondiale. Imprumutul acordat de institutia supranationala face parte dintr-un proiect de finantare mai mare, in valoare de 75 de milioane de euro, pe care Banca Transilvania (BT) intentioneaza sa-l deruleze.
In cadrul acestei facilitati a mai participat si BERD, cel mai important actionar al BT, tot cu 15 milioane de euro. In total, numarul creditorilor este de cinci, care vor participa cu linii de finantare distincte. Numele celorlalti participanti la aceasta facilitate de credit nu sunt cunoscute inca.
BT a operat recent si o majorare a capitalului social, prin care a atras 156 de milioane de lei (echivalentul a 47 de milioane de euro) de la actionari.
IFC va acorda imprumutul pe o perioada de sapte ani. Fondurile urmeaza sa fie folosite pentru a sustine activitatea de creditare in domeniile intreprinderilor mici si mijlocii si cel imobiliar. Consiliul director al IFC va lua decizia finala in privinta acestui credit pe 10 noiembrie.
Creditul va contribui, datorita scadentei mari, la echilibrarea pe maturitati a bilantului BT. De altfel, majoritatea bancilor de pe piata locala se confrunta cu dezechilibre de maturitati intre active si pasive, in conditiile in care scadentele la imprumuturile acordate au crescut sensibil, in timp ce pentru depozite atrase au ramas la nivelul catorva luni.
Intreprinderile mici si mijlocii, segmentul pe care BT este concentrata, arata o cerere tot mai semnificativa pentru finantari de investitii, acordate pe perioade lungi. Banca este unul dintre cei mai activi jucatori pe acest segment, implementand o serie de produse standardizate, care sa permita acordarea rapida. De altfel, segmentul IMM-urilor este considerat de bancheri drept urmatorul canal de crestere semnificativa pe zona retail, in conditiile in care este asteptata o crestere a capacitatii lor financiare.
Spre deosebire de BERD, care detine 15% din titlurile Bancii Transilvania, IFC nu face parte din actionariat. In toamna trecuta, IFC a investit insa 20 de milioane de dolari (aproximativ 16 milioane de euro) in obligatiuni convertibile in actiuni emise de BT. Restul actiunilor bancii sunt impartite intre un numar mare de investitori institutionali si individuali, dintre care nici unul nu detine insa pachete semnificative.
Neavand sustinerea unui grup puternic, asa cum este cazul celorlalti jucatori de top din sistem, BT se vede nevoita sa atraga resurse de la institutii supranationale, de pe pietele de capital si de la clienti. Banca plateste de altfel dobanzi peste media pietei la depozitele atrase de la clienti, atat la lei, cat si la valuta.
Actiunile BT, care sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti, au fost suspendate de la tranzactionare in ultimele doua sedinte pentru operarea in Registrul Actionarilor a modificarilor determinate de majorarile de capital derulate in acest an.
Titlurile bancii revin astazi la tranzactionare. Ultimul pret de tranzactionare a fost de 1,02 lei/actiune, capitalizarea bursiera a bancii fiind de 1,13 miliarde de euro.
La jumatatea anului, BT controla active de 1,75 miliarde de euro, cu 27% peste nivelul de la inceputul anului. Banca a fost unul dintre cei mai dinamici jucatori din sistem, reusind sa urce patru locuri, pana pe pozitia a cincea in iunie, cu o cota de piata de 4,3%.
Pe primul trimestru, BT a inregistrat un profit de 16,5 milioane de euro, in crestere cu 16% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Banca a fost unul dintre putinii jucatori de talie mare care au mai reusit sa obtina o crestere a profitului in paralel cu o expansiune semnificativa a activelor, respectiv a cotei de piata.
BT opereaza in prezent o retea de 307 unitati, avand peste 4.000 de angajati. In primele opt luni ale anului banca a deschis aproximativ 100 de sucursale si agentii, ajungand sa depaseasca nivelul tinta propus pentru decembrie, de 300 de unitati.
Efortul investitional a pus insa presiune pe cheltuieli, care au crescut mai repede decat veniturile. Cu astfel de situatii s-au confruntat si alti jucatori care au ales sa preseze pe castigarea de cote de piata. Mai multi jucatori din sistem au presat pe extinderea retelelor anul acesta, pentru a-si dezvolta afacerile.
In ciuda concurentei in crestere si a ingustarii marjelor, bancile au reusit si in primul semestru al acestui an sa marcheze cresteri ale profiturilor, desi mai putin spectaculoase decat in anii trecuti.
Sursa: Ziarul Financiar, 28 septembrie 2006.
Pagina