18.01.2010
-
A venit timpul ca Bursa de Valori sa ne arate la ce foloseste
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Interviu cu domnul Sebastian Vladescu, ministrul finantelor Reporter: Stimate domnule ministru, cum vedeti dezvoltarea pietei de capital din Romania in acest an de criza? Sebastian Vladescu: Imi mentin declaratia ca, din punctul meu de vedere, un investitor in industria alimentara sau in industria textila este la fel de important ca si un investitor pe Bursa. Cred ca, astazi, Bursa are o sansa si mai mare de dezvoltare, pentru ca, in conditiile in care finantarea bancara devine mai dificila si mai delicata pentru companii, aplecarea catre finantarea prin bursa, prin alte instrumente decat creditul bancar, ar trebui sa fie foarte importanta. Aici trebuie ca Bursa sa convinga, acesta ar trebui sa fie rolul ei. Ar trebui sa avem o piata de capital functionala, iar actorii pietei de capital ar trebui sa fie activi, nu sa astepte, iar daca vine ceva pe bursa si se coteaza, sa inceapa sa se joace cu actiunile respective. Reporter: Ce trebuie sa facem pentru dezvoltarea Bursei? Cu exceptia faptului ca trebuie sa cotam companii de stat la bursa... Sebastian Vladescu: Piata de capital ar trebui sa-si demonstreze utilitatea, in mod concret, nu teoretic. Cotarea Fondului Proprietatea nu va face decat sa ridice volumele de tranzactionare si de speculatii. Nu va implementa nici un leu suplimentar in economia romaneasca. In loc sa se tranzactioneze de cinci ori o actiune cotata oarecare, as prefera sa se faca in mod constant emisiuni pe bursa pentru finantarea societatilor comerciale. Nu am vazut acest lucru. Nu am vazut o initiativa a conducerii Bursei, a actionarilor bursei, in care sa iasa si sa spuna rasunator - 'putem fi cel mai important instrument de finantare'. Toata lumea vrea ca statul sa-si coteze companiile. De ce alte companii nu se coteaza? De ce brokerii nu reusesc sa convinga companiile private mari sa se lis-teze la Bursa de la Bucuresti? Daca as anunta maine cotarea a 10% din Romgaz pe Bursa, atunci ar fi o mare fericire publica Dar, din punctul de vedere al statului roman si al companiei Romgaz, listarea nu ar avea nici un fel de utilitate. La fel, din punctul de vedere al miilor de operatori economici romanesti care au nevoie de finantare, nu ar fi nici un fel de ajutor. Pana la urma e un joc in care atat Bursa, cat si restul economiei trebuie sa-si fie utile reciproc ... Nu pentru ca exista investitori pe Bursa trebuie sa cream o bursa la care ei sa poata sa investeasca, cat vor sa investeasca, ca sa poata sa castige, cat vor sa castige. Nu, nu aceasta este ratiunea de a fi a bursei. Cel putin, nu este ratiunea suficienta. Haideti sa-i lasam sa-si dezvolte Bursa, de aceea au facut-o ca sa o dezvolte. Bursa ar trebui sa realizeze campanii insistente prin care societatile sa invete cum sa isi faca un IPO, ca poate societatea 'X', care astazi are o problema de finantare bancara, ar vrea sa isi faca un IPO, dar nu stie cum trebuie sa procedeze. Poate proprietarul unei companii are nevoie de un milion de euro finantare si nu a ajuns niciodata, educational, la ideea de finantare prin Bursa. El de-abia face pasii catre finantarea bancara. Bursa ar trebui sa investeasca bani in educatie. Reporter: Cum vedeti dezvoltarea investitiilor in Romania, in acest an de criza? Sebastian Vladescu: Bugetul pentru acest an, asa cum am declarat si anterior, este un buget la 'figuri impuse'. Nu este un buget in care sa putem sa construim ce ne dorim. Intr-adevar, Romania are nevoie sa investeasca foarte mult. Insa tot la fel de adevarat este ca, din cauza cresterii excesive a cheltuielilor sociale si salariale, spatiul bugetar disponibil pentru investitii s-a redus foarte mult. In aceste conditii, am discutat cu colegii mei si, dupa parerea mea, trebuie facute mai multe lucruri in acelasi timp. In primul rand, avem in vedere o prioritizare foarte solida a investitiilor. Avem investitii finantate din credite BEI, BERD, incepute de trei, cinci, sapte ani. Tot ce este finantat si demarat sau aproape gata sa demareze trebuie sa inceapa. Problema este de spatiu bugetar. Si aici urmeaza o posibilitate de a disponibiliza spatiul bugetar in urmatorii trei ani, prin incadrarea in acele niveluri de cheltuieli salariale si sociale despre care se tot discuta - cheltuieli salariale in jurul a 7% din PIB. Disponibilizam dintr-odata doua procente pentru investitii, iar efectul multiplicator al acestor doua procente pe ani disponibilizate de la cheltuieli salariale, la cheltuieli de investitii este mult mai important. Mai trebuie sa gasim o flexibilitate pentru niste scheme de garantare, scheme care sa ne permita sa nu afectam indicatorii macroeconomici, ci sa pastram controlul asupra evolutiei lor, pentru ca ne aflam deja pe o gheata subtire, intr-o zona in care orice fel de exces poate fi riscant. Si atunci caut, impreuna cu colegii mei, prioritizarea, utilizarea tuturor finantarilor ca sa implementam proiectele care sunt deja finantate. Nu vrem sa avem o problema de finantare, sa marim presiunea cererii Ministerului Finantelor pentru noi lichiditati si dis-ponibilizarea de spatiu bugetar prin economii la alte capitole. Reporter: Care sunt domeniile prioritare in acest an pentru investitii? Sebastian Vladescu: Din punctul meu de vedere, prioritar este sa utilizam toti banii europeni. Pana acum am 'tras' acesti bani intr-un ritm care nu este cel pe care ni-l dorim. In acelasi timp, trebuie sa tinem cont ca aceste proiecte sunt intr-o etapizare si ca multe dintre ele se deconteaza ulterior, plata nu se face in avans. Exista intr-adevar niste avansuri care se incaseaza, dar cei mai multi bani vin dupa ce ai incheiat proiectul. Noi, chiar daca astazi implementam un miliard din bani europeni, acestia ne vin peste trei - sase luni, depinde cat dureaza perioada de decontare. Din acest punct de vedere, problema noastra cea mai mare este cea de cofinantare integrala a acestor proiecte. Iar cand spun cofinantare integrala ma refer la faptul ca nu numai procentul de cofinantare de 10-15-20-30% care trebuie pus este important, ci si acoperirea cheltuielilor neeligibile, inclusiv a TVA. Si atunci, de multe ori, ajungi ca la un proiect sa nu ai nevoie de 15%, ci de 50%. In mod cert, zona in care voi incerca sa concentrez banii este fondul de coeziune, transporturi si mediu, dezvoltare rurala. La transporturi, Coridorul 4 este cel mai important, atat cale ferata, cat si auto, la mediu avem POS-ul de mediu si avem proiectele bine specificate, pe care ne vom concentra. Mai avem toate celelalte numeroase proiecte care, desi sunt mai mici, sunt foarte importante pentru comunitatile locale. Si aici ma refer atat la mediu, cat si la Ministerul Dezvoltarii sau Ministerul Agriculturii, la fondul de dezvoltare rurala. Reporter: Am vazut ca agricultorii sunt de acord cu dumneavoastra in ceea ce priveste impozitul pe terenurile agricole. Sebastian Vladescu: Producatorii agricoli sunt de acord cu mine. Nu sunt convins ca proprietarii tarani sunt de acord cu mine. Reporter: Dar este un proces destul de dificil de realizat. Cum v-ati gandit sa il indepliniti? Sebastian Vladescu: In principiu, este destul de simplu. Este o problema de decizie politica, pentru ca discutia politica se duce in zona conservarii esentei poporului roman - taranul roman care nu trebuie dezradacinat. Atunci, cel mai frumos lucru ar fi sa spunem: noi, clasa aceasta politica, am hotarat ca imaginea taranului care impinge la plugul tras de boi si se plimba cu caruta este imaginea pe care vrem sa o promovam in Romania. Si acest lucru este posibil cu aceas-ta proprietate faramitata - unul-doua hectare, pana la cinci hectare. Niciodata un taran cu cinci hectare nu o sa isi poata lua un tractor, nu o sa poata face agricultura moderna sau nu o sa isi introduca produsul agricol intr-un circuit taxabil. Si atunci noi, statul, ii vom da in continuare subventie pe hectar, sau pe produs, sau pe motorina. O buna parte din aceasta subventie nu va ajunge niciodata in agricultura, ci o sa se fure prin diverse canale. In aceste conditii nu o sa aducem nimic inapoi din agricultura si o sa ramanem in situatia in care agricultura inseamna putin. Milioane de oameni lucreaza in agricultura, dar nu platesc nimic. Vor servicii sociale, pensie, siguranta, drumuri si toate celelalte, platite de cine?! De cei trei milioane de angajati din afara sectorului bugetar! Asa nu se va dezvolta nici agricultura, nici Romania. Opinia mea este ca procesul de concentrare, de coagulare a proprietatilor agricole ca sa constitui ferme agricole, este vital pentru Romania. Iar acest lucru nu se intampla pur si simplu. Trebuie si o parghie, haideti sa spunem, de presiune pe ea. Am pus parghia de presiune, am pus in partea cealalta si ceva in favoarea taranului, care este renta viagera. Vinde-ti pamantul sau da-l, oricum primesti mai mult, pentru ca un hectar oricum nu aduce mai mult de 2-3 milioane astazi. Asa ca ii propunem taranului sa dea pamantul ori in arenda, ori sa-l vanda, nu primeste nimic de acolo, ci ii plateste altcineva impozitul, iar noi ii dam renta viagera. Reporter: Aveti in vedere dezvoltarea unei burse a cerealelor? Sebastian Vladescu: Eu as fi foarte fericit sa se tranzactioneze cereale pe Bursa de Marfuri, pentru ca nu ne trebuie o bursa specifica. Se poate face ringul cerealelor, ringul carnii de porc, ringul soia si ringul florii soarelui. Nu este o decizie care ne apartine noua, ci acelora care sunt activi in agricultura. Acestia insa se pare ca nu vor acest lucru, pentru ca ar insemna sa se inregistreze, sa existe fiscal si sa inceapa sa plateasca taxe si impozite. Si nimeni nu vrea sa faca asta in agricultura. Inclusiv toti cei care spun: 'Sustineti agricultura, dati subventii, o sa moara taranul roman!'. Hai sa se inregistreze toti ca societati agricole sau ca persoane agricole, sa tranzactioneze totul, sa cumpere si sa vanda. Si atunci vom vedea rezultate. Nu pot 3 milioane de salariati sa tina in spate pe vecie 20 de milioane. Este evident acest lucru. Si cu cat luam de la acesti 3 milioane ca sa marim salarii, pensii, inclusiv in sectorul bugetar, o sa fie din ce in ce mai greu si mai nesustenabil. Reporter: Cum vedeti o mai buna colectare a taxelor si impozitelor, avand in vedere listele de datornici afisate pe site-ul Ministerului Finantelor? Sebastian Vladescu: Este un subiect extrem de delicat. Acum doi ani de zile, intr-o alta situatie, v-as fi spus ca vom proceda cu duritate si aplicand inclusiv masuri de piata care sa il faca pe datornic sa se duca sa crediteze si sa-si plateasca taxele. Astazi, tinand cont de fragilitatea mediului de afaceri din Romania, cred ca trebuie sa gasim o solutie de cooperare. Intre Ministerul Finantelor, sectorul bancar si contribuabili, in asa fel incat cei care au sansa sa existe, sa poata exista si peste 2-3 ani, cand va fi revirimentul economic. Pe de alta parte, avem zone de evaziune fiscala efectiv. Reporter: Exista fenomenul de greva fiscala a companiilor private. Sebastian Vladescu: Nu cred ca este neaparat un fenomen de greva fis-cala. Este un fenomen adesea de imposibilitate de plata. Acum 8-9 ani se practica finantarea prin arierat fiscal, inainte de a avea un sector bancar func-tional. Asta se intampla de fapt. Oamenii nu se mai pot finanta bancar sau se finanteaza din ce in ce mai greu si atunci apeleaza la finantarea fiscala. Cel mai simplu lucru pe care l-as putea spune ar fi punerea sechestrului. Sa punem maine sechestru pe 50.000 de societati in Romania si sa le inchidem, insa nu cred ca ne-ar folosi la ceva. Reporter: Dar nu ar fi mai bine, totusi, sa facem asa? Sebastian Vladescu: Nu cred ca pentru toti. Si aici, intr-adevar, imi dau seama ca este o zona foarte delicata, pentru ca unii isi platesc taxele, altii nu. Iar dintre cei care nu isi platesc, unii nu isi platesc fiind onesti, pentru ca nu pot sau au perioade cand nu pot, si unii nu isi platesc pentru ca sunt evazionisti. Aici va fi zona de echilibru in care Ministerul Finantelor va trebui sa gaseasca solutiile adecvate - niciun fel de mila fata de evazionisti, deci duritate mergand pana la actiunea penala. Despre evaziunea fiscala pe domenii avem discutii pe care le reluam in fiecare an. Ar trebui insa sa punem in functiune regulile care sa restranga la minimum evaziunea fiscala. Este foarte greu si va dau un exemplu. O metoda pe care am sesizat-o si care este foarte greu de combatut este evaziunea fiscala prin cesionarea companiilor. Nu ma refer la evaziunea fiscala comuna - containerul care intra in port, il strecoara vamesul, iar politistul de frontiera il face uitat. Acesta este un model de evaziune cu care te poti lupta. O evaziune fiscala prin cesionarea companiilor este facuta coordonat: un cetatean dintr-o tara 'X' isi infiinteaza o firma in Romania, dupa care cetateanul respectiv pune un administator dintr-o alta tara care face patru operatiuni, incaseaza banii, nu plateste TVA, impozit pe profit etc., dis-pare cu banii si cesioneaza firma unui alt cetatean dintr-o tara 'Y' ; intre timp, cetateanul caruia i-ai cesionat-o este atat de batran ca a decedat sau este dintr-un loc unde nu il poti gasi niciodata. Acest fenomen este foarte greu de combatut pentru ca intra in zona controlului libertatilor individuale, libertatea de a face comert. Nu poti sa presupui automat ca, la momentul unei cesionari de companie, ea este o actiune ilegala sau se incearca acoperirea unei operatiuni de frauda fiscala. In acest sens suntem in discutii cu Ministerul Justitiei despre cum s-ar putea bloca aceste actiuni. Evazionistul fiscal trebuie 'omorat, distrus, jupuit' , mai ales in conditiile de acum din Romania. Reporter: Nu va ganditi la posibilitatea unei amnistii fiscale? Sebastian Vladescu: Nu. Pentru ca prima amnistie fiscala pe care am da-o ar crea senzatia ca oricand poate sa apara o amnistie fiscala. Exista riscul de a introduce in piata o obisnuinta care de-abia a disparut - noi am tot avut amnistii fiscale pana in anul 2000. Eu am dat o amnistie fiscala in 2006, la sfarsitul anului, pentru un set de societati de stat. Reporter: Si ati fost foarte criticat. Sebastian Vladescu: Si am fost foarte criticat. Nici macar nu au fost in stare sa beneficieze acele societati de ea. Am facut atunci acest lucru pentru ca am vrut sa curat sistemul de un arierat care stiam ca va ramane vesnic arierat, pentru ca 'Termoelectrica' (n.r. - una din societatile care a beneficiat de acea amnistie fiscala) nu-si va plati niciodata datoriile la stat. Rolul acelei ordonante a fost sa curete sistemul, pentru ca ne inducea in mod constant o iluzie, ca avem cateva miliarde de euro de incasat, care vor trebui odata si odata recuperati. Iar noi stiam foarte clar ca nu o sa recuperam nimic. Si atunci am zis sa le stergem datoriile, sa se apuce de treaba si macar sa le vindem curate, pentru ca iei mai mult pe ele daca le vinzi curate decat daca nu. Nu au fost in stare sa faca asta. Asa ca am fost criticat pentru ceva care nu a functionat, din pacate. Acela a fost rolul amnistiei fiscale din 2006. Acum as prefera sa instituim noi, finantele, sectorul bancar si contribuabilii onesti, un sistem de colaborare, in care sectorul bancar sa finanteze si sa isi primeasca banii, noi sa primim taxele si impozitele, iar contribuabilul sa func-tioneze si sa isi poata plati ratele bancare, taxele si impozitele. Reporter: Inteleg ca nu aveti voie sa faceti rectificari bugetare in prima jumatate a acestui an. Sebastian Vladescu: Legea in vigoare ne permite sa facem. Am promovat Legea Responsabilitatii Fiscale, iar de la intrarea ei in vigoare nu avem voie in primul semestru. Dupa aceea putem face maximum doua rectificari. Deocamdata legea nu este aprobata, am trimis-o catre Parlament. In acest moment, nu am in intentie vreo rectificare bugetara pentru ca nu exista vreun parametru care sa se modifice si sper sa nu se modifice. Daca cresterea economica este cea pe care o estimam noi, atunci nu exista vreun motiv. Daca cresterea economica este mai solida decat cea estimata de noi, atunci va trebui sa fim convinsi ca asa este - nu sa avem vreo iluzie ca o luna, doua s-a intamplat ceva pozitiv, iar apoi... Oricum acei bani ii voi directiona catre investitii. Din punctul meu de vedere, este singura destinatie utila si posibila si avem multe proiecte care trebuie finantate. Reporter: Ganditi ca un independent. Sunteti legat totusi politic. Sebastian Vladescu: Eu gandesc ca un ministru al finantelor care incearca sa-si faca foarte bine treaba pentru Romania si, deocamdata, nu mi-a spus vreun partid politic sa fac altceva. Ma gandesc ca poate am reusit sa ajungem in Romania la acea situatie in care, intr-un moment de criza, exista suficienta coeziune politica si, daca ascultati fiecare lider de partid, dincolo de o anumita retorica postelectorala, o sa vedeti ca ideea de dezvoltare si de echilibru macroeconomic este prezenta la fiecare. De aici incolo sunt foarte multe cuvinte, expresii, dorinte, manifestari, tot felul de actiuni, multe dintre ele, si imi cer scuze fata de politicieni, facute strict pentru a arata o anumita dedicatie populara. Eu sunt mai putin adeptul ideii ca trebuie sa arati dedicatii pe care nu le poti pune in functiune. Parerea mea este ca e bine sa spui intotdeauna daca se poate face un lucru, care sunt limitele, sa aratam cetatenilor zonele de risc care ii afecteaza. Reporter: Apar semnalele de greva si proteste. Cum veti gestiona aceasta problema? Veti face compromisuri? Sebastian Vladescu: In momentul cand esti intr-o functie de ministru, ideea de compromis face parte din activitate, pentru ca nu poti sa vii si sa spui - ceea ce cred eu si ceea ce vreau eu, asta trebuie sa se intample. In acelasi timp, ai o relatie cu diverse alte medii, grupuri, interese si intotdeauna trebuie sa gasesti calea de mijloc functionala. In relatia cu sindicatele, vizavi de o anumita fermitate, ceea ce vor gasi intotdeauna in Ministerul Finantelor, va fi maxima onestitate fata de ceea ce se poate face si de ceea ce nu se poate face, un suport major pentru tot ce inseamna dezvoltare, creare sau mentinerea locurilor de munca si plata lor la nivelul actual. Eu cred ca cei care fac greva, dincolo de niste imbolduri, impulsuri sociale care exista si de o nevoie reala de a avea mai mult, au atat in fruntea lor cat si in mijlocul lor oameni care inteleg si vor intelege situatia. Nu este nici o problema sa il schimbi pe ministrul finantelor pentru ca nu vrea sa-ti dea mai mult. Ceea ce spun eu este ca mesajul nostru ca nu avem mai mult de dat este foarte onest si ca un mesaj care vine si spune - lasa ca vine unul care va da mai mult - este un mesaj extrem de periculos, pentru ca acel 'mai mult' nu-l produce ministrul finantelor. In perioada 2005-2007, cand am fost ministru al finantelor, am spus ca exista bani si cine are nevoie de bani pentru dezvoltare sa vina sa ceara. Ulterior plecarii mele, de fapt au aparut germenii inaintea plecarii mele, am constatat ca nu dorim sa investim bani in dezvoltare, ci sa investim banii intr-o minciuna. Care era minciuna - poporul roman poate sa traiasca mult mai bine - si, intr-adevar, poporul roman a trait mai bine doi ani de zile. Acum trebuie sa facem pasul inapoi, sa reconstruim echilibrele si sa incepem sa construim si astfel sa o ducem mai bine. Nu exista soliditatea bunastarii pe termen lung intr-o economie instabila. Ea trebuie sa se creeze, sa se stabilizeze si, dupa aceea, poti sa te indatorezi, dar nu pentru majorarea pensiilor, pentru ca ajungem in niste situatii in care, la un moment dat, nu mai ai unde sa te indatorezi si atunci trebuie sa ajustezi pensiile. Noi nu spunem acum - reducem pensiile cu 30% sau 20%, cum poate ar fi necesar ca sa ai echilibrul fondului de pensii, sa facem 7 miliarde de lei transfer. Sunt aproape 2 miliarde de euro care, implementate in proiecte de autostrazi, scoli sau spitale, s-ar vedea. Daca cei de pe strada vor spune: noi ii vrem pe cei care ne promit mai mult, nu este nici o problema, e loc... Reporter: Ati fost acuzat ca va luati jucariile si plecati de fiecare data... Sebastian Vladescu: Atat timp cat reusesc sa imprim increderea ca ceea ce cred eu si ceea ce vreau eu sa fac e bine pentru cetatenii Romaniei, voi sta. Daca se va hotari ca nu, atunci voi pleca. Nu e o chestie de dat bir cu fugitii. Reporter: Am ratat tinta de inflatie anul trecut. Cum vedeti indeplinirea criteriilor de la Maastricht pentru aderarea la zona euro? Sebastian Vladescu: Asa cum suntem in momentul de fata, cu programul fiscal, monetar si bugetar desenat, tinta de a intra in zona euro in 2015 este realista. Pentru a putea atinge aceasta tinta insa este nevoie ca in interiorul Roma-niei sa facem niste lucruri care nu sunt simple, inclusiv sa convingem cetatenii ca suntem onesti cand spunem ca nu se poate mai mult. Iar in exterior ar trebui sa se vada macar un germene de evolutie economica. Daca lucrurile acestea doua se intampla, atunci tinta din 2015 mie mi se pare in regula. Reporter: Ati declarat ca, in acest an, Romania va lansa cel putin o emisiune de eurobonduri pe pietele internationale. Sebastian Vladescu: Am spus mai mult decat atat. Eu cred ca Romania ar trebui sa fie o prezenta continua pe pietele externe, trebuie sa avem un 'benchmark' al Romaniei. Vreau sa multiplicam instrumentele de finantare, pietele etc. Romania trebuie sa existe acolo. Ma uitam in 'Financial Times' acum cateva saptamani si la partea de 'sovereign', Romania nu era acolo, apareau insa Bulgaria, Polonia, Ungaria. Nu esti acolo, nu existi pentru piete. Desi in Romania pietele financiare internationale sunt considerate ceva ezoteric, neimportant, influenta lor asupra tarii noastre in momentul de fata este infinit mai mare decat crede fiecare cetatean roman. E posibil ca o decizie luata undeva pe globul asta sa ne faca sa avem un cost bugetar cu un procent un pic mai mare pe parcursul unui an. Sunt lucruri care nu sunt sub controlul nostru, dar care sunt foarte importante si atunci Romania trebuie sa invete sa se miste in lumea asta. Romania este inca, din punct de vedere al activitatii pe pietele financiare, in zona initiala. De aici si pana la gradul maxim de sofisticare care exista, e cale lunga, dar macar sa ajungem intr-o zona de normalitate, acolo unde sunt toate celelalte tari europene nou-intrate. Sursa: Bursa, 18 ianuarie 2010 -
SIF-urile au castigat de la inceputul anului 15%. Ce urmeaza?
Wall-Street.ro
___
'... faptului ca bursa romaneasca ajunsese extrem de ieftina', afirma Alin Brendea, directorul de operatiuni Prime Transaction in raportul saptamanal.
15.01.2010
-
Cu 16,6 milioane de actiuni detinute, Ionut Popescu spera sa listeze Fondul Proprietatea anul acesta
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fostul ministru de finante Ionut Popescu, numit in functia de director general al Fondului Proprietatea (FP), spune ca exista vointa managementului si a politicienilor ca Fondul sa fie listat la Bursa cat mai repede, anuntand ca demersurile pentru listare vor incepe inaintea semnarii contractului de administrare cu americanii de la Franklin Templeton. El detine circa 16 milioane de actiuni Fondul Proprietatea. Listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori Bucuresti este unul dintre cele mai asteptate si controversate evenimente ale ultimilor cinci ani. Prin listare, Fondul Proprietatea va deveni functional, adica va permite persoanelor care au primit actiuni FP drept despagubire pentru proprietatile confiscate de regimul comunist sa intre in posesia compensatiilor prin vanzarea actiunilor pe o piata reglementata. 'Exista in mod cert vointa managementului Fondului si cred ca exista si vointa politica pentru semnarea contractului de administrare cu Franklin Templeton, avand in vedere ca actualul ministru de finante Sebastian Vladescu a condus Comisia de selectie a administratorului anul trecut', a spus Ionut Popescu, directorul general al Fondului Proprietatea. Ionut Popescu a fost numit la conducerea Fondului la finalul anului trecut, inlocuind-o pe Daniela Lulache. In 2009, el a fost consilierul pe probleme economice al premierului Emil Boc. De asemenea, a detinut functia de ministru al finantelor in Guvernul Tariceanu in intervalul 2004-2005, fiind intiatorul proiectului legislativ de ridicare a pragului de detinere la SIF-uri respins in 2006 de comisiile parlamentare. Despre numirea sa la carma Fondului Proprietatea, el spune ca a raspuns afirmativ unei propuneri venite din partea lui Gheorghe Pogea (fost ministru de finante in Guvernul de coalitie PD-L-PSD si in prezent candidat la un loc in Consiliul de Supraveghere al Fondului Proprietatea). 'Propunerea a venit in ideea ca eu voi putea grabi lucrurile. Romania continua sa piarda procese la CEDO (Curtea Europeana a Drepturilor Omului - n.red.) pe cazul Fondului Proprietatea. De asemenea, pana la numire, pot spune ca am fost o sursa de informatii pentru Guvern despre situatia Fondului', a spus el. Obiectiv de mandat: listarea Fondului Desi a fost infiintat in urma cu cinci ani si se afla acum la jumatatea duratei de viata, Fondul este in continuare controlat de statul roman (prin Ministerul de Finante care detine peste 60% din capital), in timp ce peste 3.000 de persoane fizice si juridice detin cumulat 38,9% din Fond. 'Nu stiu cata vointa, atat politica, cat si a conducerii, a existat in trecut pentru a fi ales administratorul si listat Fondul. In ceea ce ma priveste, obiectivele mandatului de director general sunt semnarea contractului de administrare cu Franklin Templeton si listarea la Bursa', a afirmat el. Compania Franklin Templeton, unul dintre cei mai mari mari administratori de fonduri la nivel mondial, a castigat inca de anul trecut procedura de selectie a administratorului FP, insa contractul de administrare nu a fost semnat nici pana in prezent. Templeton vrea sa administreze Fondul pentru 18 mil. euro pe an 'Imi doresc ca Fondul Proprietatea sa fie listat in 2010. In acest sens, vrem sa incepem demersurile de listare alaturi de Franklin Templeton chiar inainte de semnarea contractului pentru a castiga timp', spune Popescu. Listarea in 2010, posibila doar fara IPO Pentru ca listarea sa fie posibila in acest an, ar trebui ca Fondul sa se listeze direct, fara a derula in prealabil o oferta publica initiala (IPO). Insa listarea directa nu este insa permisa de forma actuala a legislatiei care stabileste ca Ministerul Finantelor trebuie sa lanseze o oferta publica secundara de vanzare a unui pachet de actiuni pentru admiterea la tranzactionare a Fondului, potrivit Ordonantei 81/2007. Pregatirea, promovarea si derularea unei oferte publice se pot intinde pe un interval mai mare de sase luni pana la un an. Cu toate acestea, vara trecuta, Guvernul a aprobat un amendament la ordonanta care stabileste modul de functionare a Fondului prin care este posibila listarea si fara promovarea unei oferte publice. Daca acest amendament va primi acordul Parlamentului, listarea Fondului fara oferta va deveni posibila. Listarea Fondului in 2010 este si obiectivul anuntat de oficialii Franklin Templeton in toamna anului trecut, cand au primit acordul actionarilor Fondului Proprietatea pentru a prelua administrarea activelor de 11 mld. lei (2,5 mld. euro). 'Cred ca in prima zi de tranzactionare pretul actiunilor FP va inregistra o crestere exploziva si o lichiditate cat toate celelalte tranzactii de pe bursa', anticipeaza Popescu. El si-a lichidat in ultimii doi ani cea mai mare parte a portofoliului de pe Bursa si a cumparat actiuni la Fondul Proprietatea, ajungand la o participatie de 0,1168% din capitalul social (circa 16,6 mil. actiuni). Valoarea participatiei sale se ridica la circa un milion de euro, avand in vedere pretul la care se realizeaza in prezent transferuri, care este de circa 0,25 lei/actiune, potrivit unui raport recent al firmei de brokeraj Intercapital Invest. Cele mai recente evaluari realizate de Intercapital, EFG Eurobank Securities sau KBC Securities indica insa o valoare reala a titlurilor Fondului Proprietatea de circa trei ori mai mare, analistii estimand ca pretul se va apropia mai mult de valoarea reala odata ce fondul va fi listat la Bursa. Dividendele ramase restante vor ajunge la actionari Alaturi de semnarea contractului de administrare si listarea Fondului, o alta problema ramasa nerezolvata este distribuirea catre actionari a dividendelor din rezultatul financiar 2008. Anul trecut, distribuirea dividendelor in valoare totala de aproape 290 mil. lei nu a fost posibila pentru ca Fondul nu a reusit sa recupereze de la Ministerul Finantelor cele peste 500 mil. actiuni ramase nesubscrise la capital si pentru ca nu a avut loc o reducere cu aproximativ 24% a capitalului social ca urmare a deprecierii unor participatii din portofoliu. 'Problema actiunilor ramase neplatite de Ministerul Finantelor va fi rezolvata pentru ca dividendele din exercitiul financiar pe 2008 sa poata fi distribuite in acest an', a spus Popescu. Urmeaza schimbari in portofoliu Cum Fondul Proprietatea detine participatii la cele mai importante companii energetice (Hidroelectrica, Nuclerelectrica, complexurile energetice din Oltenia), proiectul Ministerului Economiei de reorganizare a sectorului energetic prin infiintarea a doua mari companii a ridicat o serie de intrebari in randul actionarilor. 'Se va face o evaluare a actualelor participatii in baza careia se va stabili exact cat anume va detine Fondul Proprietatea din cele doua mari companii de stat', a precizat Popescu. Calitatea de actionar la cei doi giganti energetici va ridica insa o serie de probleme Fondului Proprietatea, al carui portofoliu nu va mai fi la fel de diversificat, iar expunerea acestuia pe sectorul energetic se va restrange la un numar mai mic de companii. Ce spune despre •Economie: Sunt optimist in ceea ce priveste economia in acest an. Cred ca am depasit ce a fost mai greu. Cresterea productivitatii si revenirea usoara a exporturilor in luna noiembrie sunt semnale care anunta ca ne putem astepta sa nu mai fim pe scadere economica incepand din al doilea trimestru. De asemenea, ma astept si la o revenire a consumului. •Evolutia PIB: Putem spera in 2010 la o crestere mai mare de 1,3% - cifra pe care se bazeaza bugetul de stat. •Cursul de schimb: Ma astept la un curs mediu de 4,25 lei pentru un euro. Cred ca doar accidental rata de schimb va scadea sub 4 lei/euro in acest an. •Piata de capital: Vom asista la cresteri rezonabile pe piata locala de actiuni in acest an. (Ionut Popescu este investitor pe piata de actiuni, valoarea portofoliului de actiuni ridicandu-se la 20.000 de euro la finele anului 2009, potrivit declaratiei de avere.) •Ridicarea pragului la SIF-uri: Cred ca proiectul legislativ de ridicare a pragului la SIF-uri initiat de senatorul Ovidiu Marian are sanse mai mari de realizare decat proiectul pe care l-am initiat eu in urma cu cativa ani. Sursa: Ziarul Financiar, 15 ianuarie 2010 -
Bursa din Sibiu se listeaza intr-o saptamana pe platforma proprie
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Bursa din Sibiu (Sibex) va lansa la data de 22 ianuarie propria platforma de tranzactionare la vedere, prilej cu care va realiza si listarea operatorului de piata, actiunile Sibex urmand sa fie tranzactionate pe noua platforma incepand cu aceeasi data. Bursa din Sibiu are un capital social de 21,5 mil. lei (5,2 mil. euro), iar ultima tranzactie cu actiunile Sibex a avut loc la un pret de 2,5 lei/titlu, care ar evalua operatorul de piata la circa 53,8 mil. lei (13 mil. euro). Procesul de listare a Sibex la Sibiu este intermediat de BCR Erste. 'Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a aprobat prospectul de oferta al Sibex in urma cu doua zile si efectiv a fost nevoie de circa o luna pentru a face toate pregatirile de listare tinand cont ca sfarsitul de an ne-a prins in perioada sarbatorilor', a declarat Dan Weiler, directorul executiv al departamentului Corporate Finance & Investment Banking din cadrul BCR. Reprezentantii Bursei din Sibiu spun ca s-au grabit sa lanseze la tranzactionare Sibex odata cu lansarea platformei si pentru ca la aceasta data Bursa din Sibiu aniverseaza 15 ani de existenta. 'Listarea Sibex este prima listare a unei burse din Europa Centrala si de Est. Suntem foarte multumiti de colaborarea cu BCR. Am facut foarte bine ca i-am ales pe ei sa intermedieze oferta Sibex, pentru ca s-au incadrat in timpul prevazut', a declarat Teodor Ancuta, presedintele-director general al Bursei din Sibiu. Bursa de la Bucuresti (BVB) pregateste de asemenea listarea pe propria platforma, care ar urma sa aiba loc anul acesta. Oferta publica a Sibex vine la vara El a mai precizat ca in trimestrul al treilea ar urma sa realizeze o oferta publica secundara prin care operatorul de piata sa stranga circa 5 mil. euro. 'Trebuie sa majoram capitalului social al Sibex de la 5,3 mil. euro, cat este in prezent, la 10 mil. euro si se are in vederea realizarea acestui lucru printr-o oferta publica pe piata Sibex care probabil va fi intermediata tot de BCR, insa actionarii vor decide acest lucru', spune Ancuta. Planurile viitoare ale Bursei din Sibiu prevad listari duble de companii atat in Romania, cat si in Polonia. 'Vom incepe programul de duble listari la Sibiu si Varsovia cu Adeplast Oradea. De listare se va ocupa societatea Intercapital Invest si o societate din Polonia'. Anul trecut, pe Bursa din Polonia a avut loc o oferta de listare in valoare de 1,4 mld. euro care a fost subscrisa complet si in acest context conducerea Sibex spune ca a transmis reprezentantilor de la guvern o propunere de a realiza o dubla listare in valoare de un miliard de euro cu o companie de stat din Romania, din care 500 de milioane sa se faca pe Bursa din Polonia. 'Deocamdata platforma de tranzactionare spot a Sibex va fi pe conturi individuale. Speram ca pana la IPO-ul Adeplast, care se va realiza undeva la finele lunii februarie si inceputul lui martie, CNVM sa aprobe introducerea conturilor globale la Sibex', a conchis Ancuta. Anul trecut, pe piata din Sibiu s-au realizat tranzactii cu derivate, in special cele cu contracte futures pe SIF-uri, in valoare totala de 576,2 mil. euro, dupa ce in 2008 tranzactiile au depasit un miliard de euro. In primele noua luni ale anului trecut Bursa din Sibiu a realizat o cifra de afaceri de 1,55 mil. lei, mai mica cu 19,6% fata de perioada similara a anului precedent, si un profit net mai mare cu 36,4%, de 1,33 mil. lei. Sibex ademeneste investitorii cu pariuri pe Dow Jones •Investitorii romani vor avea posibilitatea de a paria pe cel mai popular indice american, Dow Jones Industrial Average, direct la Bursa din Sibiu dupa ce operatorul de piata va lansa contractele la termen cu suport pe acest indice. •Pana in prezent, investitorii romani puteau paria numai pe evolutia viitoare a actiunilor sau indicilor de la Bursa de Valori Bucuresti. •SIBEX a semnat recent cu Chicago Mercantile Exchange (CME) si Dow Jones Indexes un contract de sub-licentiere a indicelui Dow Jones Industrial Average conform caruia Bursa din Sibiu are dreptul sa lanseze pentru tranzactionare contracte futures avand ca activ suport indicele Dow Jones. •'Vom fi prima Bursa dupa CME care va tranzactiona contracte pe indicele american Dow Jones. Licenta nu a costat nimic, dar vom plati o suma lunar. In prima faza tranzactiile cu contracte pe Dow Jones la Sibex se vor derula pana la ora 17:15, iar dupa aprobarea de catre CNVM orarul va fi extins pana la ora 19:00. Contractele vor fi denominate atat in lei, cat si in dolari', a precizat Teodor Ancuta, directorul general al Sibex. •Recent, Bursa din Sibiu a lansat la tranzactionare tranzactiile cu contracte futures avand ca suport certificatele de emisii de gaze cu efect de sera si a contractelor financiare pentru diferenta (CFD) pe actiunile SIF Banat-Crisana (SIF1), SIF Muntenia (SIF4), Banca Transilvania (TLV), BRD SocGen (BRD), OMV Petrom (SNP) si Broker Cluj (BRK). Sursa: Ziarul Financiar, 15 ianuarie 2010 -
Seful OMV Romania intra in directoratul Petrom
Evenimentul Zilei SNP
___
Consiliul de Supraveghere al Petrom l-a numit pe Rainer Schlang (foto), directorul general al OMV Romania, in directoratul companiei. Acesta va prelua la 1 februarie, de la Tamas Mayer, responsabilitatile de marketing in cadrul producatorului de titei si gaze naturale. Sursa: Evenimentul Zilei, 15 ianuarie 2010 -
Adrian Manaila, administrator BVB: Criza a lovit cand Bursa ar fi trebuit sa culeaga roadele
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Daca in martie 2006, Consiliul Bursei anunta ca vrea sa listeze 15 companii de stat si cel putin 50 de companii private pana in 2010, realitatea arata ca, dupa patru ani de mandat, realizarile sunt departe de asteptari. Nici proiectul unui sistem alternativ de tranzactionare (ATS) si nici tranzactionarea actiunilor Bursei la cota proprie nu au fost inca puse in practica, desi ele figurau pe lista de prioritati a Consiliului ce urmeaza sa isi incheie mandatul in februarie, anul acesta. Adrian Manaila, membru in Consiliul de Administratie al Bursei si actionar al casei de brokeraj 'Eldainvest', a spus, pentru ziarul BURSA, ca o parte din planurile de dezvoltare ale BVB au fost date pes-te cap de actuala criza economica: 'In 2006 nu banuiam ca doi ani din mandatul nostru se vor suprapune pe criza economica globala. In 2007, eforturile noastre de a atrage noi emitenti pareau a fi incununate de succes, prezentarile comune BVB-Asociatia Brokerilor din cele mai importante orase ale tarii fiind primite cu interes de mediul de afaceri local. Criza ne-a lovit exact in anul in care ar fi trebuit sa culegem roadele acestui efort de promovare, de aceea rezultatele au fost mult sub asteptarile noastre'. Din cele 15 companii de stat pe care conducerea Bursei spera sa le atraga pe piata de capital, doar doua, 'Transelectrica' si 'Transgaz' s-au listat la BVB, in ultimii patru ani, in ciuda apelurilor aproape disperate ale Bursei. 'In ceea ce priveste listarile companiilor de stat, termenele au numai o valoare orientativa, ca intotdeauna cand este implicat guvernul', ne-a mai spus Adrian Manaila. Administratorul Bursei este insa optimist fata de planurile de finalizare ale proiectului Sistemului Alternativ de Tranzactionare, multa vreme blocat din cauza neintelegerilor dintre Bursa si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM): 'Crearea ATS-ului Bursei este strans legata, in conceptia actualului Consiliu, de reorganizarea pietei Rasdaq. Exista mici diferente intre modul in care vedem noi rezolvarea acestei situatii si pozitia CNVM. Sper ca discutiile din ultima perioada sa fi dus la apropierea celor doua puncte de vedere si adoptarea unei solutii definitive sa fie numai o chestiune de timp'. Mult mai aproape de finalizare pare sa fie autolistarea Bursei de Valori, dupa ce in ultimul an, s-au facut pasi importanti, precum renuntarea la restrictiile referitoare la tranzactiile cu actiuni BVB si acordarea dreptului de vot tuturor actionarilor Bursei, prin transformarea actiunilor preferentiale in actiuni comune, ne-a mai spus domnul Manaila. 'Listarea actiunilor BVB a devenit, acum, un act simplu care se poate realiza in cateva saptamani, daca se alege listarea directa', a precizat domnia sa. Tranzactii cu certificate CO2 si la Bursa bucuresteana Autolistarea Bursei este, de fapt, unul dintre proiectele asumate personal de Adrian Manaila, dupa cum insusi sustine, la inceputul mandatului in 2006: 'Cel mai important obiectiv asumat personal a fost listarea Bursei, lucru pe care l-am mentinut pe agenda Consiliului, iar acum este foarte aproape de a se finaliza. Intre alte obiective pe care le-am urmarit si s-au realizat se afla acordarea optiunii ca brokerii sa poata deveni actionari ai Depozitarului Central si acceptarea lor ca parteneri ai Depozitarului Central, fiecare broker avand acum posibilitatea de a elibera extrase de cont pentru clientii sai de la sediu. In perioada urmatoare consider ca cele mai importante tinte ale Consiliului Bursei ar trebui sa fie listarea Bursei si integrarea in contextul regional, eventual prin acceptarea unui parteneriat strategic cu una dintre institutiile europene'. Tranzactionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera la BVB este un alt proiect la care administratorul BVB spune ca a lucrat in ultimul an. Actionarii Bursei de valori Bucuresti au fost convocati in Adunarea Generala, pe 19-20 februarie, sa-si aleaga conducerea pentru urmatorii patru ani si sa aprobe listarea la cota proprie. Adrian Manaila nu a dorit sa spuna daca va candida pentu un nou mandat, mentionand doar ca va anunta decizia sa la momentul potrivit. Sursa: Bursa, 15 ianuarie 2010
14.01.2010
-
Poate supravietui Oltchim fara ajutor de la stat?
ZF RO - FONDURI MUTUALE OLT
___
Comisia Europeana (CE) nu a oferit inca un raspuns final cu privire la caracterul ajutoarelor in valoare cumulata de 621 mil. euro pe care statul intentioneaza sa le ofere combinatului chimic Oltchim Ramnicu-Valcea (OLT), dar in raportul publicat pe site-ul propriu institutia spune ca in stadiul actual al cercetarilor compania romaneasca nu ar putea primi respectivul ajutor. 'In acest stadiu al procedurii CE concluzioneaza ca garantia in cauza constituie ajutor de stat, iar CE are indoieli in ceea ce priveste compatibilitatea acesteia cu tratatul', se arata in raport. Unul dintre motivele care au stat la baza acestei concluzii este faptul ca, potrivit cercetarilor din prezent ale Comisiei Europene, Oltchim s-ar fi aflat in dificultate inainte de data de 1 iulie 2008 si nu ar fi eligibila pentru a primi sprijinul statului. 'Garantia de stat acordata in temeiul CT este compatibila doar daca este acordata societatilor care nu erau in dificultate la 1 iulie 2008. Cu toate acestea, dupa o evaluare preliminara, Comisia Europeana considera ca exista indicii ca Oltchim era o societate in dificultate la 1 iulie 2008. Astfel, chiar daca masura ar indeplini toate celelalte criterii din CT, nu ar fi eligibila pentru sprijin de stat in temeiul acestui cadru', potrivit raportului Comisiei Europene. Oltchim inca spera la o decizie favorabila Reprezentantii Oltchim par insa a nu fi ingrijorati de informatiile publicate de catre institutia europeana. 'E normal ca cei din Comisie sa interpreteze eronat emiterea garantiei, deoarece au fost indusi in eroare de actiunile PCC si de datele eronate furnizate de acestia', spune Constantin Roibu, directorul general al Oltchim. Radu Olaru, directorul general adjunct al Oltchim a precizat ca in prezent este prematur sa spuna daca Oltchim se poate redresa prin forte proprii daca institutia respinge ajutorul de stat. 'Nu avem niciun motiv sa credem ca ce am propus Comisiei Europene nu se va realiza', a declarat Radu Olaru, directorul general adjunct al Oltchim Ramnicu-Valcea. Oltchim a preluat la finele anului trecut activitatile de petrochimie de la rafinaria Arpechim, pentru suma de 13 mil. euro. Potrivit declaratiilor conducerii Oltchim, investitia s-ar fi facut printr-un credit atras fara ajutorul statului desi compania obtinuse anterior garantii de stat in valoare de 50 mil. euro emise de EximBank in vederea achizitionarii si realizarii de investitii in Arpechim. In rapoartele Comisiei Europene, institutia 'observa' ca unele previziuni din planul de afaceri al Oltchim 'par optimiste' intr-o oarecare masura, avand in vedere climatul economic actual si provocarile cu care se confrunta societatea, si iau in calcul cel mai favorabil scenariu. Statul a favorizat Oltchim prin neplata dobanzilor si penalitatilor Reprezentantii institutiei sunt de parere ca statul a ajutat combinatul chimic sa supravietuiasca prin faptul ca in ultimii doi ani nu a perceput niciun fel de dobanzi sau penalitati de intarziere, aceasta facilitate la plata datoriilor pe care compania le avea fata de bugetul de stat intrand sub incidenta unor masuri de ajutor de stat analizate separat de CE. 'In opinia Comisiei Europene, exista indicii puternice ca supravietuirea societatii Oltchim s-a datorat faptului ca pe o perioada lunga de timp nu a fost executata o datorie publica substantiala si ca timp de mai multi ani aceasta datorie nu a fost purtatoare de nicio dobanda. Efectele acestei abordari favorabile societatii in ceea ce priveste recuperarea datoriei publice sunt similare cu oferirea de capital societatii, cu titlu gratuit', se precizeaza in raport. Reprezentantii Oltchim spun ca in prezent conditiile de pe piata nu sunt favorabile si nu sunt indicii privind revenirea acesteia in viitorul apropiat. 'Deocamdata, din punctul nostru de vedere, nu sunt semnale de revenire pe piata pentru ca nu si-a revenit creditarea. Produsele chimice sunt legate de consumatorul final. Pana nu o sa vedem o crestere a comenzilor pentru produse de folosinta indelungata nu ne putem astepta la o crestere a cererii nici pe produsele chimice', spune Radu Olaru. Sursa: Ziarul Financiar, 14 ianuarie 2010. -
Morgan Stanley a iesit cu pierderi de 3 mil. € din actionariatul BVB
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Grupul financiar american Morgan Stanley si-a lichidat participatia de 2,7% pe care o detinea la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) de la inceputul lui 2008, dupa ce in martie 2009 a renuntat la pachetul majoritar de actiuni al firmei de brokeraj HTI Valori Mobiliare, punand astfel punct planurilor de dezvoltare a afacerilor pe piata locala de capital. Morgan Stanley cumparase la inceputul lui 2008 doua pachete de cate 1,3% din actiunile BVB de la firmele de brokeraj WBS Romania si H&C Securities din Iasi la preturi de 150 si 160 de lei/actiune, platind in total circa 5,5 milioane de euro. Ultimele date publice privind tranzactiile cu actiuni BVB, din luna octombrie, indicau preturi cuprinse intre 30 si 40 de lei/actiune. La aceste preturi, americanii au incasat probabil intre 1,5 si 2 milioane de euro din vanzarea actiunilor, marcand astfel o pierdere de peste 3 milioane de euro. Morgan Stanley nu a mai asteptat listarea Bursei pe platforma proprie si si-a scos la vanzare pachetul de actiuni detinut la BVB inca din noiembrie 2008 si cerea atunci un pret de 40 de lei/actiune, dar timp de un an nu a gasit cumparator. Cel care i-a scapat pe americani de actiuni este omul de afaceri Mircea Niculae Musgociu din Targu-Mures, care se numara printre clientii HTI Valori Mobiliare si care a fost raportat ieri cu o detinere de 3,6% din actiunile BVB, devenind astfel cel mai mare actionar al Bursei. In ultimii doi ani, in actionariatul BVB au intrat mai multe persoane fizice, pe masura ce unele firme de brokeraj au vandut pachete de actiuni pentru a face rost de lichiditati, in incercarea de a supravietui crizei financiare. La inceput cei care cumparau actiuni BVB erau mai ales brokeri, cum e cazul lui Daniel Tepes, proprietarul HTI Valori Mobiliare, care detine in nume propriu o participatie de 0,64%. In ultima perioada, insa, in actionariatul operatorului de piata au intrat tot mai multi investitori, unii dintre ei extrem de cunoscuti, precum Ionut Popescu, directorul general al Fondului Proprietatea, cantaretul Tudor Chirila sau creatoarea de moda Irina Schrotter. In prezent, Bursa a ajuns sa aiba 218 actionari persoane fizice care detin circa 7% din capital. Firmele de brokeraj raman cei mai mari actionari ai Bursei de la Bucuresti, controland aproape 90% din actiuni. Firma de brokeraj Romcapital din Timisoara si-a majorat recent participatia la peste 3%, fiind urmata de Broker Cluj si HTI Valori Mobiliare cu cate 2,9%, respectiv 2,8%. Actionarii BVB urmeaza sa decida in februarie listarea operatorului de piata pe propria platforma, care ar putea sa se realizeze in termen de cateva luni. In acest moment, actiunile BVB pot fi tranzactionate liber, prin contract de vanzare-cumparare, nemaiexistand restrictii cu privire la transferul acestora. Sursa: Ziarul Financiar, 14 ianuarie 2010 -
CNVM anticipeaza listarea Fondului Proprietatea la BVB si cel putin sapte emitenti pe Sibex
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
CNVM mizeaza pe listarea Fondului Proprietatea in acest an si pe tranzactii cu cel putin 7 emitenti pe piata la vedere a Sibex, ceea ce va spori veniturile din aplicarea cotei de 0,08% din valoarea tranzactiilor derulate pe pietele reglementate sau ATS cu 75%, potrivit proiectului de buget pe 2010, anunta NewsIn. Astfel, potrivit proiectului de buget pe 2010, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) estimeaza ca va obtine, in acest an, 6,1 milioane lei din aplicarea cotei de cel mult 0,08% din valoarea tranzactiilor derulate pe orice piata reglementata si pe sistemele alternative de tranzactionare, in crestere cu 74,29% fata de prevederile din bugetul pe 2009. In schimb, in 2009, bugetul CNVM a fost afectat de suspendarea unor cote, in vederea incurajarii tranzactiilor pe piata de capital. Comisia a suspendat cota de 0,08% din valoarea tranzactiilor in perioada 1 octombrie 2008 - 31 iulie 2009 si nu a perceput o cota pentru transferurile cu titluri de stat, ceea ce s-a reflectat in neincasarea unor sume de 1,78 milioane lei, respectiv 309.000 lei. In consecinta, excedentul bugetar al arbitrului pietei de capital a scazut, in 2009, la 3 milioane lei, de la 13 milioane lei. In ceea ce priveste tranzactiile cu obligatiuni, inclusiv cele convertibile in actiuni, tranzactiile cu drepturi de preferinta si cele cu drepturi de alocare, CNVM va aplica in continuare cota de 0,04%, mentinand astfel reducerea de 50% aplicata din 2008. In 2010, aceeasi cota va fi aplicata si pentru tranzactiile cu titluri de stat. Comisia se asteapta, totodata, la o evolutie pozitiva a pietei de capital pentru 2010, atat in ceea ce priveste indicii, cat si valoarea tranzactionata. Astfel, CNVM estimeaza o apreciere de 10-20% a cursului principalelor actiuni, astfel incat indicele BET-C sa depaseasca nivelul de 3.000 puncte. 'In conditiile in care nivelurile de pret ale actiunilor vor creste cu 10-20% fata de nivelul lunii octombrie a anului 2009, iar volumele si numarul de tranzactii isi mentin evolutia, se estimeaza o crestere a valorii de tranzactionare medii lunare de la 403,7 milioane lei in anul 2009 (801,19 milioane lei in perioada 2005 - 2008), la o valoare medie lunara de 635,41 milioane lei in anul 2010, ceea ce inseamna 7.625 milioane lei pe an', arata nota de fundamentare cu privire la veniturile obtinute din cota de 0,08%. Pe langa estimarea de listare a Fondului Proprietatea si cea cu privire la activitatea pe piata spot administrata de Bursa din Sibiu, care va fi lansata in 22 ianuarie, CNVM are in vedere si cele doua sisteme alternative de tranzactionare care au primit aviz in cursul anului trecut, adica ROTC-ul Asociatiei Brokerilor si OTC-ul Depozitarului Central. Veniturile totale ale CNVM cresc usor in 2010, fata de anul trecut, dar sunt mai mici decat in 2008 Astfel, Comisia estimeaza venituri totale de 41,33 milioane lei in acest an, in usoara crestere fata de 2009, cand incasarile prevazute in buget au fost de 40,7 milioane lei. Totusi, bugetul Comisiei este mai mic fata de anul 2008, cand incasarile s-au ridicat la 48,7 milioane lei. Pe de alta parte, conform proiectului de buget, cheltuielile totale pentru acest an se vor ridica tot la 41,33 milioane lei, nivel egal cu cel al veniturilor. CNVM va incasa cel mai mult din aplicarea cotei de 0,1% din valoarea activului net al organismelor de plasament colectiv, adica 11 milioane lei, in timp ce, din tariful perceput pentru derularea ofertelor publice, arbitrul pietei anticipeaza ca va inregistra venituri de 6,5 milioane lei. Comisia percepe o cota de cel mult 0,5% din valoarea ofertelor publice de vanzare si de cel mult 2% din valoarea ofertelor publice de cumparare sau preluare. In ceea ce priveste ofertele de vanzare, CNVM remarca tendinta de reducere a numarului acestor oferte, dar ia in calcul totodata autorizatia de functionare a pietei la vedere administrata de Bursa din Sibiu, operator de piata care si-a propus in prima faza realizarea a sapte oferte publice de vanzare, inclusiv a celei proprii. Pe de alta parte, in privinta ofertelor de cumparare sau preluare, notele de fundamentare din proiectul de buget arata ca, in prezent, 23 de actionari sunt obligati sa depuna documentatia necesara derularii de oferte, astfel incat Comisia se bazeaza pe cotele percepute la incasari de 6,5 milioane lei. Totusi, ofertele publice de preluare in cazul Rompetrol Rafinare si Rompetrol Well Services nu au fost luate in calcul, cel mai probabil, intrucat la un pret de oferta de 0,10 lei in cazul RRC, pret pe care cei mai multi brokeri il considera echitabil, Comisia ar incasa peste 10 milioane lei. O alta sursa de venituri pentru CNVM sunt tranzactiile realizate pe pietele de instrumente derivate, de unde arbitrul pietei se asteapta sa obtina in 2010 o suma de 1,5 milioane lei. In acest caz, anticiparile sunt, de asemenea, pozitive, tranzactiile pe pietele administrate de Bursa din Sibiu si Bursa de la Bucuresti urmand sa inregistreze cresteri usoare. Comisia va percepe, in cazul tranzactiilor cu derivate, un tarif de 0,10 lei de la fiecare parte contractanta, tarif egal cu cel din 2009. Totodata, CNVM se bazeaza si pe tarifele aplicate tranzactiilor cu certificate de emisii de gaze cu efect de sera, cuantumul stabilit pentru 2010 fiind de 1 leu/contract, perceput de la fiecare parte conctractanta. Cuantumul tarifelor, comisioanelor si al altor surse legale se stabilesc ca anexe la bugetul CNVM si se aproba de Parlament. Pe de alta parte, bugetul pe 2010 urmeaza sa intre in dezbaterea Parlamentului in urmatoarea perioada. CNVM va obtine in 2010 cele mai mari venituri din cota de 0,10% pe activele fondurilor de investitii Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) estimeaza ca va incasa in acest an 11 milioane lei, din aplicarea cotei de 0,10% pe activele nete ale fondurilor de investitii, cu o treime mai mult decat in 2009, potrivit proiectului de buget pe 2010. Comisia estimeaza ca interesul deosebit pe care l-au atras fondurile de investitii in 2009 se va va mentine si in acest an, in contextul evolutiilor bune din pietele financiare si a tendintei de crestere a pietei de capital autohton. Anul trecut, industria fondurilor a reusit sa atraga peste 50.000 de investitori noi, orientati cu precadere spre fondurile monetare. 'Aceasta tendinta a comportamentului investitional, similara celei manifestate de investitori la nivelul pietei internationale, se va pastra si pentru anul 2010, in baza unei rentabilitati asteptate de peste 53% si a unei oferte diversificate de management al investitiilor din partea administratorilor de fonduri', arata nota de fundamentare a veniturilor din cota de 0,10%. Din analiza realizata de CNVM, pe baza dinamicii indicatorilor fondurilor pana la sfarsitul celui de-al treilea trimestru, comparativ cu perioada similara din 2008, activele nete au sporit semnificativ in primele noua luni, cu 173% in cazul fondurilor deschise si 43% pentru fondurile inchise de investitii. Dinamica pozitiva a activelor a fost sustinuta de cresterea numarului de investitori in aceste instrumente financiare, cu 63% in cazul fondurilor deschise, respectiv cu aproape 1% in cazul fondurilor inchise. 'In aceste conditii, este de asteptat ca activul net al fondurilor de investitii sa mentina un trend crescator in anul 2010, comportamentul inves-titional nemanifestand tendinta de modifiare negativa', potrivit proiectului de buget. Estimarea Comisiei pentru acest an are in vedere autorizarea de noi fonduri de investitii, dar si diminuarea ecartului dintre subscrieri si ras-cumparari. In anul 2009, activele nete ale fondurilor de investitii au urcat la 3,48 miliarde lei, depasind de 4,4 ori nivelul consemnat la finele anului 2008. Separat, doar activele fondurilor deschise au crescut de 3,5 ori anul trecut, ajungand la 3,35 miliarde lei la finele lunii decembrie 2009, potrivit statisticilor publicate marti de Asociatia Administratorilor de Fonduri (AAF). Cheltuielile cu salariile, in cadrul CNVM, ar putea scadea in acest an cu 19%, la 20,55 milioane lei Cheltuielile cu salariile angajatilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) ar putea scadea cu 19% in acest an, la 20,55 milioane lei, fata de exercitiul financiar anterior, potrivit proiectului de buget pe 2010. Fondul de salarii este calculat tinand cont de numarul necesar de 250 de salariati. Pe de alta parte, cheltuielile totale cu personalul se ridica la 26,26 milioane lei, in contextul in care Comisia estimeaza ca va plati contributiile sociale catre stat de 5,71 milioane lei. In ceea ce priveste cheltuielile cu bunurile si serviciile, bugetul prevede 5,27 milioane lei, suma aproximativ egala cu nivelul costurilor din 2009. CNVM precizeaza ca a operat o serie de reduceri de costuri, de pana la 51% in ceea ce priveste protocolul si chiriile si circa 43% pentru consultanta si expertiza. Insa, fata de 2009, arbitrul pietei a alocat sume mai mari in vederea acoperirii eventualelor cresteri de tarife la utilitati. 'De asemenea, s-a impus si cresterea cheltuielilor cu deplasarile, detasarile si transferarile, pentru ca CNVM sa poata participa la grupurile de lucru din cadrul organis-melor europene si internationale din care face parte ca membru cu drepturi depline', arata notele de fundamentare. Arbitrul pietei de capital a luat in calcul pentru 2010 si o serie de cos-turi aferente unor proiecte cu finantare din fonduri europene nerambursabile, care insumeaza 5,55 milioane lei. In baza a doua cereri de finantare prin fonduri structurale, depuse in 2009, CNVM va putea beneficia de asistenta financiara de 1,12 milioane euro, pentru dezvoltarea si imbunatatirea calificarii angajatilor din sectorul pietei de capital si imbunatatirea sistemului calificarilor profesionale din piata de capital. Costurile proiectelor sunt acoperite initial de CNVM, pentru ca ulterior sa fie decontate pe baza documentelor justificative din fondurile Uniunii Europene. Sursa: Bursa, 14 ianuarie 2010 -
Albalact, de la listare la primele zvonuri de vanzare
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Fosta Intreprindere de Indus-trializare a Laptelui, infiintata in 1971 in Alba Iulia, a fost listata la Bursa de Valori Bucuresti la sfarsitul anului 1996 si privatizata in 1999, cand pachetul majoritar de actiuni a fost cumparat de omul de afaceri Petru Ciurtin. Acesta, impreuna cu fiul sau, Raul Ciurtin, au transformat in ultimii zece ani compania Albalact in unul dintre principalii producatori de lactate din tara noastra, cu afaceri de pes-te 50 milioane euro si peste 600 de angajati. Brandurile Fulga si Zuzu au reprezentat principalele motoare de dezvoltare ale companiei, aceasta inregistrand cresteri importante ale vanzarilor si a cotei de piata. Primele zvonuri de vanzare a celui mai mare producator de lapte independent de pe piata au adus compania din nou in prim-plan la inceputul acestui an, actiunile ALBZ marcand aprecieri de peste 6% in 2010. In ciuda cresterilor importante din ultima vreme, analistii casei de brokeraj 'Target Capital' isi mentin pretul tinta pentru urmatoare 12 luni pentru actiunile 'Albalact' la 0,321 lei/unitate, precum si recomandarea de 'vanzare', potrivit cel mai recent raport emis de institutie. In prezent, titlurile ALBZ se tranzactioneaza pe Bursa la pretul de 0,396 lei/unitate, cu 23% peste tinta revizuita a analistilor citati, cotatia fiind impulsionata de climatul bursier predominant favorabil, precum si de speculatiile cu privire la posibila oferta de preluare. 'Pentru perioada urmatoare planeaza o serie de incertitudini cu privire la evolutia economiei interne si mai ales a principalei componente a acesteia - consumul privat, care va continua sa resimta efectele crizei economico-financiare', considera Andrei Radulescu, analist in cadrul 'Target Capital'. Piata lactatelor, estimata la circa 1,1 miliarde de euro, a fost in ultimii ani una dintre cele mai active din industria alimentara din punctul de vedere al tranzactiilor care au avut loc, a caror valoare cumulata a fost de circa 100 de milioane de euro. Sursa: Bursa, 14 ianuarie 2010
Pagina