19.01.2010
-
Ramasa fara terenurile de la Obor, Prodplast revine la tranzactionare dupa 15 luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE PPL
___
Titlurile producatorului de mase plastice Prodplast Bucuresti (PPL) vor intra maine la tranzactionare, dupa ce aceste actiuni au fost suspendate timp de mai bine de un an pentru derularea unui proces de divizare a societatii. In urma operatiunii, din Prodplast s-au desprins principalele active imobiliare, care au fost incluse intr-o alta societate, denumita Prodplast Imobiliare, ce este detinuta de aceiasi actionari cu cei ai producatorului de mase plastice. Actiunile Prodplast se numarau printre titlurile cu lichiditate medie de pe Bursa, fiind cautate mai ales de investitorii institutionali. Compania a pierdut insa prin divizare componenta care o facea atractiva, respectiv terenurile pe care le detinea in Bucuresti. Divizarea in doua a companiei a fost aprobata de actionari inca din luna august a anului 2008, insa a fost amanata din cauza unui proces intentat de unul dintre actionarii semnificativi ai companiei, respectiv fondul de investitii Broadhurst Investments Limited, care a contestat proiectul de divizare. Prodplast a castigat in luna aprilie a anului trecut procesul cu Broadhurst. Fondul de investitii detine in prezent 12,69% din actiunile producatroului de materiale plastice. Compania este controlata indirect de omul de afaceri Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), care detine aproape 33% din actiuni, in principal prin intermediul vehiculului de investitii Nord Bucuresti (NORD), care este, de asemenea, listat pe piata RASDAQ. SIF Oltenia are o participatie de 11% din actiunile Prodplast. Prodplast Imobiliare, firma infiintata din divizarea Prodplast, a primit 77,5% din activele producatorului de mase plastice, respectiv terenurile si cladirile din Bucuresti (langa piata Obor), evaluate in august 2008 la 206,3 milioane de lei (circa 59 mil. euro). Pe de alta parte, valoarea contabila a Prodplast a scazut la data de 30 septembrie 2009 pana la 40,9 milioane de lei (9,6 milioane de euro), fata de 76,6 milioane de lei (21,9 milioane de euro), la cat se ridica in urma cu un an. Totodata, in urma divizarii, capitalul social al Prodplast s-a redus de la 37,8 milioane de lei la 17 mil. lei in prezent, fara modificarea valorii nominale a acestor titluri, care este in continuare de 1 leu. Ultima tranzactie cu titlurile Prodplast Bucuresti s-a derulat in luna septembrie din 2008 la un pret de 3,3 lei/actiune, nivel la care, cu noul capital social, capitalizarea companiei se ridica la 13,6 mil. euro. De la acea data insa, indicele general al pietei BET-C a inregistrat o scadere de 25,6%. Dupa primele noua luni din 2009, profitul realizat de Prodplast s-a redus cu 53,5%, pana la 1,7 mil. lei (0,4 mil. euro), pe fondul unor afaceri in scadere cu 32,2%, de 35,4 mil. lei (8,4 mil. euro). Prodplast si-a rectificat in sens negativ tinta de profit anul trecut, estimand pe intreg anul un castig de 2,3 milioane de lei (0,53 milioane de euro), fata de estimarea initiala de 3,3 milioane de lei (0,76 mil. euro). O alta companie care a lipsit mult de la tranzactionare de pe Bursa este producatorul de sisteme de climatizare, grupuri de racire si accesorii auto Electroaparataj Bucuresti (ELJ), care in urma unui proces asemanator de divizare a fost retras de la tranzactionare in perioada iulie 2008 - noiembrie 2009. Sursa: Ziarul Financiar, 19 ianuarie 2010 -
Sapte firme sunt interesate sa furnizeze Transgaz instalatii tehnologice de 205 mil. lei
Wall-Street.ro TGN
___
Transportatorul national de gaze Transgaz (TGN) va organiza o licitatie deschisa pentru a achizitiona instalatii tehnologice, componente ale statiilor de reglare masurare de predare, in valoare de 205,35 milioane lei, sapte companii fiind interesate sa participe la aceasta licitatie. 'Companiile interesate sunt Armax Gaz, Pietro Fiorentini Spa (Italia) in asociere cu Condmag SA Brasov, RMG Gmbh (Germania), Total Gaz Industrie SA Iasi, Gazgep Gazipari (Ungaria) in asociatie cu CIS GAZ Santana de Mures. Cu cea care va fi desemnata castigatoare se va incheia un acord cadru cu o durata de patru ani', au declarat reprezentantii companiei, citati de NewsIn. Transgaz intentioneaza sa achizitioneze 200 astfel de instalatii, urmand sa achite acest contract din surse proprii. Transportatorul national de gaze Transgaz este detinut de statul roman: Ministerul Economiei detine 73,5% din capitalul social al Transgaz, Fondul Proprietatea aproximativ 15%, iar restul de 11,5% reprezinta actiunile libere (free-float), care se tranzactioneaza la Bursa de Valori Bucuresti. Sursa: Wall-Street, 19 ianuarie 2010 -
Fondul Advent International va investi peste 150 milioane euro in Europa de Est in 2010
HotNews.ro
___
Fondul de investitii Advent International, prezent si pe piata romaneasca, intentioneaza sa investeasca peste 150 milioane de euro in Europa Centrala si de Est, cu 50% mai mult decat in 2009, potrivit Bloomberg. 'Anul trecut a fost dificil dar am ramas deschisi pentru afaceri si am incheiat un numar bun de tranzactii. In acest an speram sa incheiem mai multe tranzactii, iar in acest moment avem mai multe oportunitati de investitii in stadiu avansat', a declarat Chris Mruck, managing partner al Advent International. Advent International vrea sa investeasca in educatie, sanatate si bunuri de consum in regiune, in contextul in care companiile au probleme in obtinerea de credite de la banci, pe fondul crizei economice. 'Vedem ca unele companii foarte bune nu obtin credite doar pentru ca bancile sunt mai prudente, iar aceasta este o mare oportunitate de investitii pentru noi', a spus Mruck. Advent, care administraza un fond de investitii de un miliard de euro, este prezent in tari precum Polonia, Cehia, Romania, Turcia si tarile baltice. In Romania, grupul Advent controleaza producatorul de medicamente Labormed Pharma si distribuitorul acestuia Labormed Pharma Trading, producatorul de vopsele Dufa Deutek si producatorul de caramizi Ceramica. Sursa: HotNews, 19 ianuarie 2010 -
Cum arata calendarul de resuscitare pentru Flamingo
DailyBusiness.ro
___
Care sunt sansele de supravietuire ale retailerului IT&C, electronice si electrocasnice Flamingo International, in conditiile in care compania si-a redus numarul de angajati cu peste 60% in decurs de an, a micsorat suprafetele de vanzare si a culminat la finele lui 2009 cu intrarea in insolventa? Presedintele consiliului de administratie, Adrian Olteanu, se arata optimist. 'Sansele sunt foarte mari, spre 100%, daca este acceptat planul de reorganizare'. Flamingo International a intrat in luna decembrie in procesul de insolventa, acesta putandu-se prelungi, conform legii, maxim 4 ani. 'In prima faza administratorii judiciari ai Flamingo International vor evalua compania, activele fixe, vor analiza stocurile, vor discuta cu creditorii si tot asa. La sfarsitul lunii ianuarie acest proces se va finaliza, urmand ca in aprilie cel tarziu sa prezentam creditorilor planul de restructurare', a declarat Adrian Olteanu. Valoarea de piata a companiei va fi facuta publica in februarie, dupa evaluari. 'Acum, intre CEO si un sef de magazin mai sunt doar 2 trepte de management, fata de 4 cate erau in 2008. Suntem mult mai eficienti acum' Adrian Olteanu, Flamingo Olteanu considera ca daca acest plan va fi acceptat de catre actionari, sansele de supravietuire ale Flamingo 'sunt de 100%'. In ceea ce priveste emisiunea de obligatiuni care ar putea aduce companiei 7 milioane de euro, suma pe care compania miza in 2008, Adrian Olteanu a subliniat ca 'nu mai depindem de banii acestia. Procesul a fost inghetat si ne vom descurca si fara aceasta suma. Oricum, intr-adevar, daca vrem sa nu stagnam si sa continuam sa evoluam, avem nevoie de 4-5 milioane euro. Aceasta suma poate fi insa atrasa de la investitori sau actualii actionari', spune Olteanu. Intr-un cel mai rau scenariu, planul de reorganizare nu va fi acceptat de creditori, situatie in care Flamingo va fi obligat sa recurga la lichidare. 'Insa care ar fi interesul actionarilor sa faca asta? Atata timp cat planul de reorganizare este mai bun, de ce sa vrea lichidarea?', se intreaba, retoric, Olteanu. Compania are in prezent datorii de 33 mil. euro catre banci si 20 mil. euro catre alte institutii non-bancare. 'Un business viabil este cel care nu pierde bani. Am redus costurile la maxim in decembrie 2009', mai spune Olteanu. Flamingo a renegociat chiriile cu majoritatea proprietarilor de spatii comerciale, acestea ajungand in ianuarie 2010 la 37% din costuri fata de aceeasi perioada a anului precedent. De asemenea, compania a renuntat la o parte dintre manageri. In sediul principal compania mai are 45 de angajati, fata de circa 100 in ianuarie 2009. 'Am ales o schema de management mai simpla. Acum, intre CEO si un sef de magazin mai sunt doar 2 trepte de management, fata de patru cat erau in 2008. Suntem mult mai eficienti acum'. In prezent, compania are 500 de angajati, fata de 1.300 in ianuarie 2009. Suprafata neta de vanzare a scazut la 32.000 de mp in ianuarie 2010 fata de 45.000 mp in aceeasi perioada a anului trecut. Compania are 75 de magazine. Flamingo a intrat recent in litigiu cu proprietarul mall-ului Grand Arena, unde compania de retail ar fi trebuit sa deschida la finalul anului trecut un magazin 'ancora', sub marca Flanco. 'Proprietarul nu si-a respectat anumite clauze contractuale, asa ca ne vom judeca. Evident, planurile de deschidere al magazinului din Grand Arena au cazut', spune Olteanu. Cum va evolua piata IT, electronice si electrocasnice in 2010 Oficialii Flamingo estimeaza ca, in mod normal, piata de IT, electronice si electrocasnice ar trebui sa stagneze sau chiar sa evolueze cu circa 10% anul acesta, avand in vedere ca s-a atins un minim anul trecut. 'Piata este insa in continuare nesigura la nivel economic general. Somajul va creste insa, se renunta la bugetari, nu stim ce se va intampla cu inflatia, evolutia PIB si asa mai departe. Bunul simt insa spune ca daca frigiderele se vor strica, trebuie cumparate. Piata a ajuns deja la un minim anul trecut, nu vad unde mai poate sa scada', e de parere Olteanu. In ianuarie, traficul din magazinele Flamingo s-a redus cu 20-30%, Olteanu subliniind insa ca aceasta reducere este valabila in intreaga piata. 'Trimestrul patru de asemenea, in cazul Flamingo, nu a fost foarte stralucit', a mai spus Olteanu. Principalii concurenti ai Flamingo sunt Altex, Domo si eMag.ro Sursa: Daily Business, 19 ianuarie 2010 -
Consumul de energie electrica ar putea creste in acest an cu 1%, dupa o scadere de 8,3% in 2009
DailyBusiness.ro TEL
___
Consumul de energie electrica va creste in acest an cu 1% fata de 2009, cand a scazut cu 8,3%, estimeaza Octavian Lohan, directorul general adjunct al Transelectrica (TEL), operatorul sistemului energetic national. In 2009 cererea de energie electrica a fost afectata de criza economica, in conditiile in care multe companii din industrii mari consumatoare au fost inchise sau si-au redus activitatea, scrie Mediafax. Cu toate acestea, consumul din decembrie 2009 a fost mai mare, cu 1,2%, decat cel din aceasi luna a anului 2008. Romania a exportat anul trecut mai multa energie decat a importat, iar pentru acest an este prognozata o crestere usoara a livrarilor pe piete externe. Transelectrica este controlata de stat, prin intermediul Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri. Actiunile companiei, listate la Bursa de Valori Bucuresti, erau tranzactionate luni la 15,4 lei pe unitate, in crestere cu 1,3% fata de referinta. La acest pret, Transelectrica are o capitalizare de 1,11 miliarde de lei. Sursa: Daily Business, 19 ianuarie 2010 -
Livrarile efectuate de Santierul Naval Orsova, in anul 2009, depasesc 21 milioane euro
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI SNO
___
Anul trecut, Santierul din Orsova a facut cele mai mari investitii din ultima perioada, ele cifrandu-se la aproximativ 1,7 milioane euro Compania 'Santierul Naval Orsova' SA (SNO) a livrat, in luna decembrie, un tank chimic catre unul dintre clientii cei mai vechi ai sai, firma VEKA din Olanda. Nava a fost ultima construita in acest santier, anul trecut. In luna precedenta, constructorul naval din Orsova mai livrase inca doua nave, in valoare de 2,65 milioane euro, unor beneficiari din Olanda, ceea ce a facut ca valoarea totala a livrarilor efectuate pana la sfarsitul lunii noiembrie sa se cifreze la peste 20 milioane euro, dupa cum ne-a declarat directorul economic Gheorghe Caraiman. Acesta a adaugat ca, desi anul 2009 a fost unul de criza, el a reprezentat pentru Santierul Naval Orsova anul cu cele mai mari inves-titii din ultima perioada. 'Finalizarea unor proiecte incepute in anul 2008 si demararea altora noi, ne dau garantia realizarii programului de investitii aprobat de actionari in adunarea generala', a spus domnul Caraiman. Conducerea companiei mehedintene si-a propus sa realizeze anul trecut un program investitional in valoare totala de 1,704 milioane euro, finantat exclusiv din amortizare si din repartizarile din profitul net obtinut in anul 2008. Programul prevede achizitionarea de dispozitive, utilaje, mijloace de transport intern si tehnica de calcul, procurarea de licente software, amenajarea de platforme de lucru, drumuri de acces, de cladiri si hale de productie etc. Pentru dotarile si lucrarile destinate bazei de productie din Orsova au fost alocati 1,139 milioane euro, iar pentru sucursala din Agigea a companiei mehedintene (situata in portul Constanta Sud), suma de 565.000 euro. Directorul economic al SNO a precizat: 'Avand in vedere situatia foarte dificila de pe piata navelor fluviale si maritime, conducerea societatii noastre este preocupata in aceasta perioada de gasirea unor solutii pentru acoperirea cu contracte a capacitatii disponibile pentru intreg anul 2010, atat pentru sediul de la Orsova cat si pentru sucursala din portul Constanta. Compania Santierul Naval Orsova a obtinut in primele trei trimestre ale anului trecut un profit brut de 8,466 milioane lei, cu 22,7% mai mare decat cel estimat prin BVC. Comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, acest indicator este mai mic cu 33%, din cauza scaderii cererii de nave, pe fondul crizei economice mondiale, respectiv a diminuarii preturilor de livrare si, implicit, a rentabilitatii. La data de 30 septembrie 2009 compania din Orsova a obtinut un indicator al lichiditatii curente (care ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente) de 2,76, in conditiile in care valoarea recomandata acceptabila este de aproximativ 2. Indicatorul gradului de indatorare (care exprima eficacitatea managementului riscului de credit, indicand potentialele probleme de finantare si de lichiditate cu influente in onorarea angajamentelor asumate) a fost zero, intrucat SNO nu are contractate credite pentru o perioada mai mare de un an. Viteza de rotatie a debitelor-clienti a fost de 61,62 si arata eficacitatea societatii in colectarea creantelor sale, respectiv numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre societate. In ceea ce priveste viteza de rotatie a activelor imobilizate (care exprima eficacitatea managementului activelor imobilizate, prin examinarea cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de active imobilizate) a fost de 1,12. Cu mici exceptii, situatia generala a santierelor navale va fi mai dificila in acest an decat in 2009 Potrivit presedintelui Asociatiei Nationale a Constructorilor de Nave (ANCONAV), Radu Rusen, problema principala cu care s-a confruntat anul trecut industria navala romaneasca a fost micsorarea portofoliului de comenzi. Volumul de activitate a scazut, iar pe masura ce au fost finalizate navele contractate, nu au mai putut fi atrase comenzi noi, importante. Anul trecut, santierele roma-nesti nu au mai semnat niciun contract nou pentru constructia de nave complete. Presedintele ANCONAV a explicat ca lipsa de comenzi a fost determinata de prabusirea pietei internationale a shipping-ului, sub impactul crizei economice, cel mai grav afectat fiind segmentul navelor port-container. Numarul navelor de acest tip scoase din exploatare s-a ridicat la circa 30% din total in cursul anului trecut, marile linii de navigatie restructurandu-se, ceea ce inseamna ca excedentul de capacitati de transport va creste in 2010, dupa ce santierele navale livreaza beneficiarilor navele aflate in constructie la sfarsitul anului trecut. Pe de alta parte, criza a dus si la scaderea pretului navelor second-hand (cu vechime de pana la 5 ani) cu cel putin 30%, armatorii preferand sa achizitioneze navele deja contractate in santierele navale. Pe de alta parte, bancile sunt mai deschise sa finanteze constructia de nave specializate, pentru care clientii pot demonstra ca au piata. 'Segmentele de nisa, care nu au beneficiat de boom-ul din anii 2006 - 2007, sunt privite cu mai mare incredere de catre bancheri. Santierele navale romanesti au luat in consideratie aceasta tendinta de evolutie a pietei' - sustine Radu Rusen ANCONAV solicita masuri si interventii guvernamentale la CE, ca ajutor de criza In ciuda dificultatilor intampinate, santierele navale romanesti, cu exceptia celui de la Oltenita, continua sa produca, multe dintre ele inregistrand pierderi, chiar daca si-au redus cheltuielile, inclusiv cu forta de munca. Comunitatea europeana a constructorilor de nave si asociatiile nationale ale santierelor navale au solicitat sprijinul Uniunii Europene si guvernelor, intrucat industria constructiilor navale nu se mai poate baza doar pe propriile forte. ANCONAV se va adresa executivului de la Bucuresti cu o scrisoare, prin care ii va cere sa intervina pe langa Comisia Europeana, pentru a pune in practica mai multe propuneri. Radu Rusen a declarat ca este vorba despre trimiterea la scrap (fier vechi) a navelor imbatranite, care nu mai indeplinesc standardele tehnice si despre interventia pe langa Banca Europeana de Investitii pentru a finanta constructia de nave. De asemenea, se va cere, prin acelasi demers, protejarea santierelor navale europene de concurenta neloiala practicata de cele din Orientul Indepartat, care primesc ajutoare de stat, precum si impunerea de restrictii mai mari privind navele poluante. De altfel, de la 1 ianuarie 2010, in porturile UE nu vor mai putea intra nave care utilizeaza combustibil cu continut de sulf mai mare de 0,1%. Sursa: Bursa, 19 ianuarie 2010
18.01.2010
-
Transgaz investeste mai putin dupa ce consumul de gaze a scazut cu 15%
ZF RO - FONDURI MUTUALE TGN
___
Transgaz, transportatorul national de gaze naturale, spune ca are alocat pentru anul acesta un buget de investitii de 317 mil. lei (75 mil. euro), cu 20% mai mic comparativ cu cheltuielile pentru investitii bugetate pentru anul trecut, in valoare de circa 401 mil. lei, unul dintre proiectele principale fiind conducta Giurgiu - Ruse. Acest gazoduct va permite interconectarea sistemului national de transport al gazelor cu cel din Bulgaria, dupa ce anul acesta a fost pusa in functiune conducta Arad - Szeged care leaga sistemul de transport al Romaniei cu cel din Ungaria. Scaderea investitiilor bugetate de Transgaz are loc in contextul in care compania spune ca a transportat cu 15% mai putine gaze anul trecut si ca nici in 2010 nu va fi atins volumul din 2008. 'Printre proiectele prioritare se numara interconectarea sistemului national de transport al gazelor naturale cu sistemele similare din tarile vecine in vederea diversificarii surselor de gaze naturale si de asigurare a furnizarii gazelor in conditii de siguranta. In acest context se pot enumera interconectarea cu sistemul de transport al gazelor naturale din Bulgaria pe directia Giurgiu - Ruse si statia de masurare a gazelor Negru Voda IV destinata masurarii gazelor naturale importate din Bulgaria in vederea alimentarii cu gaze naturale a regiunii Dobrogea', explica reprezentantii Transgaz. Compania spune ca banii pentru investitii vor veni numai din fonduri proprii, pentru proiectele de interconectare cum este conducta Giurgiu-Ruse urmand sa se utilizeze si fonduri europene. 'Proiectul a indeplinit conditiile de eligibilitate, fiind selectat pentru a primi cofinantare din fonduri europene, Comisia Europeana urmand a aproba decizia pentru acordarea asistentei financiare in cursul lunii februarie 2010', au mai precizat reprezentantii Transgaz. Potrivit acestora, pe parcursul anului trecut au avut loc mai multe intalniri intre Transgaz si BulgarTrangaz pentru stabilirea conditiilor tehnice de realizare a interconectarii intre cele doua sisteme de transport care au fost concluzionate prin semnarea unui memorandum de intelegere. Bilant 2009: cu 15% mai putine gaze transportate Potrivit datelor Transgaz, anul trecut prin conductele companiei au fost transportate cu 15% mai putine gaze naturale comparativ cu 2008, explicatia acestei scaderi fiind reducerea activitatii industriale ca urmare a crizei economice. Cea mai puternica scadere a consumului de gaze naturale a fost inregistrata in al doilea trimestru al anului trecut cand cantitatile care au circulat prin conductele Transgaz au fost cu peste 34% mai mici comparativ cu aceeasi perioada din 2008. Revenirea a avut loc pe sfarsit de an 2009, ca urmare a deciziei guvernului de a-i alimenta pe marii consumatori numai cu gaze din productia interna, mult mai ieftine comparativ cu cele din import. Pentru 2010, reprezentantii Transgaz estimeaza o crestere a cantitatilor transportate de circa 10% comparativ cu 2009. Potrivit bugetului companiei, Transgaz estimeaza pentru 2009 venituri totale de 1,28 mld. lei (302,6 mil. euro) si un profit net de 295,19 mil. lei (69,7 mil. euro). Sursa: Ziarul Financiar, 18 ianuarie 2010 -
Averea SIF-urilor a crescut cu 312 mil. euro anul trecut, dar nu le-a mers tuturor la fel de bine
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
SIF Oltenia (SIF5) a revenit pe primul loc in topul activelor, profitand cel mai mult din cresterea Bursei, in timp ce SIF Muntenia (SIF4) a batut pasul pe loc. Greul abia acum vine insa pentru SIF-uri. Activele nete cumulate ale celor cinci societati de investitii financiare (SIF) au crescut anul trecut cu 312 mil. euro, ajungand la 1,76 mld. euro, in conditiile in care actiunile BRD, la care SIF-urile detin pachete de cate aproximativ 5%, au urcat cu 57%. Majoritatea companiilor listate care se regasesc in portofoliile SIF-urilor au inregistrat cresteri semnificative anul trecut, pe fondul celei mai puternice reveniri din istoria pietei locale, urcand astfel si activele SIF. Cea mai mare crestere de activ a inregistrat-o SIF Oltenia (SIF5), a carei avere s-a marit cu 110 mil. euro, la 391 mil. euro. SIF Oltenia are cea mai mare expunere pe Bursa dintre SIF-uri, ceea ce a ajutat-o sa beneficieze cel mai mult din revenirea pietei. Tot cu circa 110 mil. euro au crescut si activele SIF Banat-Crisana (SIF1), dar cu un aport semnificativ din partea Calipso Oradea, companie a carei capitalizare a crescut artificial pe fondul unei lichiditati foarte scazute. SIF Oltenia a reusit sa obtina si cel mai mare profit dintre SIF-uri, de circa 44 mil. euro, in crestere cu 87% fata de anul precedent, in conditiile in care a facut cel mai mare exit anul trecut de la Automobile Craiova, incasand de la Ford 18 mil. euro. Profiturile cumulate ale SIF-urilor au crescut cu 19%, la 143 mil. euro. Profiturile SIF-urilor au fost ajutate si de exit-urile de la Bancpost, care le-au adus in conturi cate 12,7 mil. euro, cu exceptia SIF Muntenia (SIF4), care isi vanduse participatia mai demult. SIF Muntenia a fost de altfel singura care a inregistrat o scadere a profitului anul trecut. SIF-urile au beneficiat in 2009 si de dividende record de la BCR si BRD, in conditiile in care profiturile realizate de cele doua banci in 2008 au fost cele mai mari de pana acum. Anul acesta, SIF-urile ar putea primi mult mai putini bani de la cele doua banci, ale caror profituri au fost decimate de criza, ceea ce-i face pe sefii SIF-urilor sa afirme ca va fi un an mult mai greu. Totusi, SIF-urile au pus bani deoparte anul trecut, avand acum in conturi circa 150 mil. euro, de trei ori mai mult decat la inceputul lui 2009. Capitalizarea celor cinci SIF-uri a urcat anul trecut cu circa 85%, la 772 mil. euro, insa chiar si dupa aceste cresteri, valoarea de piata ramane cu circa 50% mai mica decat valoarea activelor. Sursa: Ziarul Financiar, 18 ianuarie 2010 -
Sinteza Oradea va lua 1,45 mil. euro pentru investitii
Wall-Street.ro STZ
___
Actionarii producatorul de substante chimice Sinteza Oradea (STZ) au aprobat contractarea unei finantari de 1,45 milioane euro pentru investitii si capitalul de lucru, dar si alte modificari ale actului constitutiv al companiei, potrivit unui comunicat remis Bursei de Valori Bucuresti. O modificare a actului constitutiv presupune schimbarea obiectului principal de activitate de la fabricarea pesticidelor si a altor produse agrochimice la fabricarea altor produse organice de baza. De asemenea, printre atributiile Consiliului de Administratie s-a inclus si contractarea de imprumuturi bancare. Sinteza Oradea si-a bugetat pe acest an un profit de 142.200 lei, de aproape trei ori mai mare decat cel inregistrat in 2008. Compania are un capital social de 9,91 milioane de lei, impartit in 66,11 milioane actiuni cu o valoare nominala de 0,15 lei. Actionarul majoritar al Sinteza este firma Porto Petrol SRL, cu o detinere de 51,83% din capital, in timp ce Tibor Tincau controleaza 28,13% din actiunile companiei. Valoarea de piata a societatii este de 20,8 milioane de lei (5,04 mil. euro) corespunzator ultimei cotatiei de 0,315 lei/actiune. Sursa: Wall-Street, 18 ianuarie 2010 -
Electroputere continua disponibilizarile: 500 de angajati in 2010
Romania libera EPT
___
Conducerea societatii vrea sa concedieze 500 de salariati in acest an, pe motiv ca schema de personal este prea incarcata pentru capacitatea actuala a fabricii. Electroputere ar ajunge de la 11.200 de salariati in anii ‘80 la 1.500 in 2009. Electroputere SA Craiova continua si in 2010 disponibilizarile de personal. In acest an, circa 500 de angajati ar trebui sa plece acasa cu salarii compensatorii, deoarece schema de personal este prea mare pentru posibilitatile actuale ale societatii, spune directorul general, Adrian Dumitriu. 'Vom continua cu reducerile de personal, pentru ca avem prea multi angajati. Ar trebui sa ramana 1.500 din cei 2.000 de salariati. Vom disponibiliza, in special, din zona TESA, in conditiile contractului colectiv de munca', ne-a declarat Dumitriu. Liderul sindicatului de la Electroputere Craiova, Aurel Bojenoiu, spune insa ca managementul fabricii nu poate disponibiliza mai mult de 200 de oameni. Societatea a avut cei mai multi angajati in anii ‘80: circa 11.200 de persoane. Pe langa fabrica principala, cea de transformatoare, au fost infiintate diviziile de aparataj, motoare electrice rotative, locomotive si sectiile turnatorie si scularie. Ultimele doua au disparut prin comasarea din ultima perioada a activitatilor. Sursa: Romania Libera, 18 ianuarie 2010
Pagina