29.11.2005
-
Bursa asteapta aparitia fondurilor private de pensii
Averea
___
Piata de capital romaneasca, in special Bursa de Valori Bucuresti, asteapta un semn din partea autoritatilor, legat de reforma pensiilor atat sub aspectul ritmului ce va fi impus si al noilor instrumente care ar putea capta interesul unor companii financiare puternice, cat si al impozitarii. „Toti cei care investesc intr-un sistem de pensii private ar trebui sa plateasca un impozit de doar 1%, pentru stimularea contributiilor si, respectiv, pentru castigurile pe piata de capital din tranzactii cu astfel de titluri“, a declarat, pentru „Averea“, analistul economic Radu Limpede, membru al Consiliului de Politici Economice din cadrul Junior Chamber International Romania (prescurtat JCI Econ). Acest model este practicat cu succes in SUA, unde castigurile de la burse si plasamentele in planuri de pensii sunt stimulate cu o cota de impozitare mai redusa decat cea aplicata altor venituri, pe o piata pe care fondurile de pensii sunt unul dintre cei mai activi jucatori de pe piata de capital, in principal in actiuni, si se orienteaza frecvent si catre alte state unde exista oportunitati de investitii profitabile. La noi, desi este vorba despre fonduri uriase de bani, pe care toti ar fi vrut sa le administreze, nu s-a facut nimic concret in domeniul pensiilor private. Avem 4.603.797 de pensionari in sistemul asigurarilor sociale de stat, din care circa 9.900 au pensii mai mari, peste nivelul de 9 milioane lei. Raportul de sustinere este de 6,9 milioane de contribuabili ocupati, ce sustin peste 7 milioane de pensionari si asistati social de varsta activa, dar tendinta demografica actuala, caracterizata de imbatranirea populatiei, poate dezechilibra sistemul de pensii nereformat integral. Totusi, pensionarii si contribuabilii la planurile de pensii propuse de unele societati de asigurari nu au posibilitatea de a-si plasa economiile in fonduri de pensii private, pur si simplu pentru ca nu exista acest sistem (asa-numitul Pilon 3). Catre acest sistem pot fi stimulati sa isi plaseze economiile exact cei peste 2 milioane de romani plecati la munca in Europa, ce pot deveni investitori activi in propriul beneficiu, in fonduri administrate de specialisti din piata de capital, ce pot oferi randamente anuale atractive.
Banca Mondiala recomanda reforma accelerata
Reforma pensiilor inregistreaza intarzieri fata de alte state din Europa Centrala si de Est care au aderat la Uniunea Europeana, iar ritmul actual impus de autoritati este inca departe de a fi accelerat, pentru a recupera pana in 2007, macar partial, timpii morti ai reformei. „Din pacate, pe langa cinci ani pierduti, ultima lege se refera mai mult la pensiile facultative, iar legea ce instituie asa-numitul Pilon 2 al pensiilor private obligatorii din 2006 isi propune tinte la fel de timide si descurajatoare pentru eventualele firme internationale de prestigiu care ar trebui sa se implice, dupa sase luni de la lansarea propunerilor Bancii Mondiale de reforma accelerata a sistemului public de pensii“, ne spune Radu Limpede.
Banca Mondiala a recomandat „modelul Jose Pinera“ propus de economistii din Chile, prin care fiecare contribuabil activ al acestui stat plateste 10% din salariul lunar catre un fond de pensii care este administrat privat, activele totale ale acestor fonduri depasind deja 35 miliarde dolari in 20 de ani (55% din Produsul Intern Brut).
Solutia sustinuta de analistii pietei de capital este cea a pensiilor administrate privat, prin planuri de investitii pe termen lung, bine proportionate si diversificate sub aspectul plasamentelor. „Aceste planuri de pensii vor crea resurse investitionale esentiale pentru dezvoltarea sistemului financiar si a intregii economii romanesti, pentru ca piata de capital si bancile sunt jucatori avizi dupa resurse pentru plasamente „lungi“, stabile, si cauta asiduu astfel de resurse, ceea ce se poate observa dupa cererea foarte mare si succesul emisiunilor de obligatiuni bancare“, considera economistul Radu Limpede.
Deducerile fiscale pot stimula plasamentele
JCI Econ a propus o solutie prin care se poate accelera reforma pensiilor in Romania, prin dezvoltarea rapida a Pilonului 3 de pensii private facultative. „In special acestea ar trebui stimulate, prin deductibilitate fiscala, astfel; ca marii asiguratori de viata, care isi concentreaza in ultima perioada detinerile de capital la societatile de asigurari din Romania, sa isi metamorfozeze o parte din planurile actuale de asigurari cu economisire - numite tehnic „unit-linked“ - in pensii private suplimentare. Nu in ultimul rand, pentru societatile de administrare ar trebui sa fie ceruta o limita de capital minim mai aproape de realitatile pietei, propunerea actuala - de 20 milioane euro - fiind extrem de descurajanta fata de baza de clienti potentiali.
„Aceasta limita de capital de 20 milioane euro va descuraja cert marile companii sa intre pe piata, astfel ca schema propusa de autoritati permite intrarea pe piata a maximum doua companii specializate, de talie mondiala, pentru ca numarul de clienti potentiali nu va depasi 450.000 in prima faza“, ne-a mai spus Radu Limpede. In opinia sa, apare pericolul unor „administrari neprofesioniste, care - dupa multiplele scandaluri inregistrate in ultimul deceniu cu fraude in industria fondurilor mutuale (respectiv escrocheriile SAFI si FNI - n.r.) ar compromite definitiv ideea de fond de investitii. Acest „deficit de imagine“ creat va trebui insa recuperat, cu fonduri serioase, in beneficiul celor care sunt deja sau care vor ajunge la varsta a treia si care au dreptul, ca orice contribuabil, la venituri decente.
Propunerile JCI Econ pentru Romania
Recomandarile Bancii Mondiale i-au determinat pe reprezentantii JCI Econ sa modeleze un sistem de pensii pentru Romania, care ar cuprinde:
-l Pilon 1 - Pensii Publice administrate de stat - ar garanta pensia minima (320 lei noi in octombrie 2005)
-l Pilon 2 - Pensii Publice (cu contributii obligatorii), administrate privat de companii private specializate (numite fonduri de pensii, ce trebuie reglementate legal foarte riguros)
- Pilon 3 - Privat (facultativ), prin fonduri de pensii private, sistem alternativ si optional destinat celor cu venituri suplimentare, ce ar permite pensii mai ridicate la varsta a treia.
Sursa: Averea, 29 noiembrie 2005.
28.11.2005
-
Sfatul KPMG pentru castig cert: Vindeti in prima zi de tranzactionare din 2006
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Investitorii de pe Bursa ar fi bine sa astepte pana in prima zi de tranzactionare din 2006 (probabil marti, 3 ianuarie) si sa vanda atunci pentru a fi siguri de castig si a beneficia de noua regula a aplicarii de la 1 ianuarie 2006 a impozitului de 16% pe castigurile din actiuni, recomanda Madalina Racovitan, tax manager la firma de consultanta KPMG Romania.
Sub rezerva unei anumite incertitudini privind pastrarea regulii in cauza, pentru actiunile cotate cumparate inainte de 1 ianuarie 2006 si vandute dupa aceasta data, venitul impozabil va fi calculat ca diferenta intre pretul de vanzare si pretul de inchidere din ultima zi de tranzactionare a anului 2005. 'Presupunand ca am cumparat niste actiuni pe 25 noiembrie 2005, iar pretul se dubleaza pana in ultima zi de tranzactionare, daca le-am vinde in ziua respectiva am plati un impozit de 1% pe castigul respectiv, in timp ce daca am astepta pana in prima zi de tranzactionare a lui 2006, impozitul ar putea fi chiar zero', a explicat Racovitan.
Astfel ar fi evitate si situatii in care pretul unor actiuni ar scadea considerabil pana in prima zi de tranzactionare din 2006 si apoi ar incepe sa creasca. 'Impozitul pe castig ar putea fi intr-un asemenea caz mai mare decat ceea ce investitorul realizeaza efectiv', a spus tax managerul KPMG.
Cea mai recenta varianta a ordonantei pentru modificarea Codului fiscal elimina prevederile conform carora in cazul actiunilor cumparate inainte de 1 iunie 2005, impozitul urma sa fie de 1% indiferent de momentul vanzarii. De asemenea, dispare si regula care stabilea ca pentru actiunile pastrate mai mult de 365 de zile, impozitul ar ramane, de asemenea, la 1%, incurajand stabilitatea investitiilor pe piata de capital. 'Se pare ca' este insa formula sub care consultantii fiscali sunt nevoiti sa comenteze modificarile Codului fiscal, din cauza nenumaratelor revizuiri ale acestora. 'Numeroasele schimbari care intervin pot fi periculoase pentru ca trebuie sa le aplici inainte de a fi avut timp sa le intelegi', spune Patrick Leonard, tax partner la KPMG. 'Cerem o dezbatere asupra principiilor si conceptelor din legislatia fiscala pentru ca lumea sa inteleaga de ce apar modificari, cati bani aduc acestea, la ce folosesc si cat ii costa pe contribuabili', a adaugat Victor Kevehazi, senior partner la KPMG.
Sursa: Ziarul Financiar, 28 noiembrie 2005.
' -
Privatizarea CEC asteapta castigatorul BCR
HotNews.ro
___
Termenul limita de depunere a ofertelor finale angajante pentru privatizarea CEC Romania s-ar putea prelungi pana ce se va afla castigatorul bataliei pentru cumpararea BCR, potrivit unei surse guvernamentale si analistilor, informeaza publicatia Portfolio.hu, citand Reuters.
In privatizarea BCR au mai ramas doi investitori Erste Bank si BCP Millenium Bank. Dintre acestea, Erste Bank se afla si in cursa pentru cumpararea CEC.
Banca austriaca Erste Bank si portughezii de la BCP Millenium sunt singurii investitori care au mai ramas in cursa pentru achizitionarea pachetului de 61,88% din actiunile celei mai mari banci din Romania, BCR. Potrivit estimarilor, valoarea tranzactiei va fi de peste trei miliarde euro.
Pe de alta parte, Erste Bank este inscrisa si in lupta pentru achizitionarea CEC Romania. Participarea Erste la ambele licitatii ar putea fi, in opinia analistilor citati de cele doua publicatii, unul dintre motivele principale ale intirzierii procesului de privatizare a CEC.
Potrivit publicatiei ungare Portfolio.hu, un oficial guvernamental roman a declarat ca este mai mult ca sigur ca ofertele oficiale angajante pentru CEC Romania sa nu se depuna luni, 28 noiembrie 2005, asa cum se astepta pana acum.
'Nu am stabilit inca o data fixa pentru depunerea ofertelor finale pentru CEC', a declarat oficialul, citat de Reuters. Analistii considera ca guvernul roman ar putea astepta sa vada mai intai, cine va fi castigatorul in procesul de privatizare a Bancii Comerciale Romane.
In afara de Erste Bank, in cursa pentru CEC s-au mai inscris: Banca Monte dei Paschi di Siena S.p.A., Dexia Bank, EFG Eurobank, National Bank of Greece, OTP Bank si Raiffeisen Zentralbank Oesterreich Aktiengesellschaft in consortiu cu Raiffeisen International Bank – Holding A.G.
Sursa: HotNews.ro, 25 noiembrie 2005.' -
Fara ajutoare de stat, Mahindra nu mai vrea Tractorul Brasov
Gandul
___
Guvernul incearca sa convinga Comisia Europeana ca privatizarea e mai ieftina decat lichidarea, cu un studiu realizat de o firma „independenta” din ... Brasov.
Societatea Tractorul nu va fi privatizata pana la sfarsitul anului, desi premierul Calin Popescu Tariceanu si reprezentantii Autoritatii de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) au dat asigurari in acest sens. Motivul: Mahindra&Mahindra din India, firma care negociaza cu AVAS preluarea uzinei brasovene, ridica statului roman o serie de pretentii. Surse guvernamentale ne-au declarat ca indienii au o lista de revendicari, pe primul loc fiind stergerea datoriilor societatii in momentul privatizarii, de peste 6.600 miliarde de lei. Practic, pentru a privatiza uzina brasoveana, Guvernul trebuie sa obtina aprobarea Comisiei Europene pentru acordarea unui ajutor de stat. Conform regulilor UE, Tractorul nu mai are dreptul la nici un ajutor de stat pentru privatizare. Daca insa autoritatile romane demonstreaza ca privatizarea Tractorul este mai ieftina decat lichidarea acesteia, UE ar putea fi de acord cu stergerea datoriilor societatii, in acest caz facilitatea nefiind considerata ajutor de stat. O dovada ca Guvernul Tariceanu vrea sa scape de Tractorul este graba cu care a fost comandat studiul, de catre conducerea societatii brasovene, din care rezulta ca privatizarea costa mult mai putin decat lichidarea, acesta fiind trimis expertilor Comisiei Europene cu cateva saptamani in urma. Potrivit acelorasi surse guvernamentale, studiul a fost realizat de o firma „independenta” – evaluator autorizat - care , culmea , este din Brasov si nu de o firma cu reputatie internationala, cu credibilitate, cum ar fi fost de dorit. „Analiza economica trebuie sa fie fundamentata si sa prezinte credibilitate. Studiul trebuie sa-i convinga pe reprezentantii Comisiei Europene”, sustin oficiali din Guvern. Numele firmei care a realizat studiul este tinut secret de reprezentantii societatii si ai Guvernului, care au refuzat sa faca comentarii pe marginea auditului.
In momentul de fata, negocierile dintre AVAS si Mahindra&Mahindra continua (vineri seara, Comisia de privatizare s-a intalnit, din nou, cu reprezentantii firmei indiene – n.r.), insa se asteapta un raspuns de la Uniunea Europeana. Firma indiana pare hotarata sa renunte la societatea brasoveana daca statul roman nu o curata de datorii inainte de privatizare. Reprezentantii Mahindra&Mahindra nu se multumesc insa numai cu stergerea datoriilor, ei solicitand si continuarea programului de subventionare a achizitiei de tractoare timp de cel putin 5 ani. Daca UE va fi de acord, in baza studiului, cu stergerea datoriilor la privatizare, in mod cert, nu va mai accepta si acordarea altor ajutoare de stat pentru Tractorul Brasov. In conditiile in care investitorul indian impune conditii greu de indeplinit, ramane de vazut cum il vor convinge autoritatile romane sa nu renunte la uzina brasoveana.
Sursa: Gandul, 28 noiembrie 2005.
25.11.2005
-
Fostii proprietari ce nu vor fi despagubiti in natura isi vor putea vinde actiunile la Fondul Proprietatea
Gandul
___
Fostii proprietarii carora nu le vor putea fi restituite proprietatile in natura isi vor putea vinde titlurile pe care le vor primi la Fondul Proprietatea in prima jumatate a anului viitor, dupa listarea la bursa a acestui fond. Numarul persoanelor care au solicitat pana in prezent sa fie despagubiti este de circa 120.000, insa deocamdata dosarele acestora nu au fost analizate in totalitate.Guvernul a adoptat ieri o hotarare de constituire a Fondului Proprietatea, care va gestiona plata despagubirilor acordate celor indreptatiti.”In prima jumatate a anului viitor apreciem ca Fondul Proprietatea va fi cotat la bursa”, a declarat Bogdan Olteanu, ministrul delegat pentru relatia cu Parlamentul.
Valoarea nominala a unei actiuni la Fondul Proprietatea va fi stabilita de un administrator care va fi ales in urma unei licitatii publice internationale.”Actionarii vor fi despagubiti in mod just si echitabil. Vor primi despagubiri corespunzatoare valorii imobilelor pe care le-au pierdut.Este posibil ca valoarea actiunii sa fie de 1.000 de lei sau de 100.000 lei, iar in functie de aceasta valoare vor primi un numar mai mare sau mai mic de actiuni”, a mai spus Olteanu. El a declarat ca, daca se va dovedi ca necesarul pentru despagubiri va fi mare mare decat capitalul social, participatiile la Fondul Proprietatea vor fi sporite, fara sa precizeze insa si de unde. Fondul va functiona sub forma unui organism de plasament colectiv.
Titlurile de despagubire vor fi distribuite de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP).Pana la desemnarea unui administrator, fondul va fi administrat provizoriu de catre Ministerul Finantelor. Fondul va avea un capital social de circa 5 miliarde de euro (circa 14.240,5 miliarde RON) si este format din active la peste 100 de societati cu capital de stat.Dintre acestea, cele mai importante pachete de actiuni care vor fi incluse in Fondul Proprietatea sunt un pachet de 4 la suta din BCR, 15 la suta din Transelectrica,15 la suta din Transgaz, 10 la suta din Petrom, 9,9 la suta din CEC.
Sursa: Gandul, 25 noiembrie 2005. -
OMV a fost obligata de justitie sa deruleze contracte incheiate de Petrom anterior privatizarii
Curentul SNP
___
Dupa un proces intentat de catre Rafinaria Astra Ploiesti, care a durat mai bine de sapte luni, TMB - Sectia VI-a Comerciala a certificat, in urma cu doua zile, ca SNP Petrom este obligata sa respecte strategia nationala pe termen lung in vederea dezvoltarii productiei interne de uleiuri de motor si industriale elaborata de Ministerul Economiei si Comertului in 2003. Rezultatul: Romania nu va mai fi obligata sa 'exporte' anual peste 40 milioane de euro pentru importul a aproximativ 50% din consumul intern de uleiuri, multe dintre ele 'pirat'. Reamintim ca in 2003, luand in calcul faptul ca Romania dispune de potential natural (rezerve de titei selectionat) si industrial care sa-i asigure integral necesarul de uleiuri de motor si industriale, MEC a elaborat o strategie valabila pana in 2010 menita sa redreseze acest sector. Surprinzator, strategia a esuat lamentabil ulterior privatizarii Petrom, cand, beneficiind de sprijinul unor functionari de stat platiti sa aplice strategiile guvernamentale, OMV a refuzat sa deruleze un contract comercial parafat cu Rafinaria Astra inaintea vanzarii pachetului de actiuni al gigantului petrolier autohton.
'Curentul' a dezvaluit, in septembrie a.c., faptul ca Petrom poate fi pusa in postura ingrata de a pierde un proces comercial cu Rafinaria Astra ca urmare a faptului ca, ulterior privatizarii Petrom, OMV a refuzat nejustificat sa deruleze anumite contracte comerciale generate de aplicarea unei strategii nationale (valabila pana in 2010) privind dezvoltarea productiei interne de uleiuri de motor si industriale. Asa cum era de asteptat, dupa un proces care a durat peste sapte luni, Petrom a pierdut 'razboiul' cu Rafinaria Astra, gigantul petrolier autohton find obligat sa-si respecte obligatiile contractuale generate de aplicarea strategiei guvernamentale, elaborata de Ministerul Economiei si Comertului in 2003 in scopul asigurarii dezvoltarii productiei interne de uleiuri de motor si industriale. Conform unui certificat de grefa emis la 22 noiembrie a.c. de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala, 'parata' SNP Petrom a fost obligata sa respecte un contract comercial avand ca obiect vanzarea-cumpararea de uleiuri minerale, parafat cu Rafinaria Astra anterior privatizarii gingantului petrolier autohton (vezi facsimil). Daca decizia justitiei va ramane definitiva, aceasta va avea cel putin doua efecte benefice pentru economia autohtona. Un prim efect ar fi acela ca Romania nu va mai fi obligata sa 'exporte' anual peste 40 mil. euro pentru a-si acoperi din import 50% din necesarul de uleiuri de motor si industriale. In plus, trebuie pusa la socoteala si redeschiderea Rafinariei Astra (unic producator de uleiuri speciale, axat pe prelucrarea titeiului A3 selectionat) - fapt care ar genera atat noi locuri de munca, dar si un castig bugetar insemnat. In plus, trebuie pus la socoteala si faptul ca derularea contractului comercial parafat de Astra Romana cu Petrom va contribui la reaparitia unui mediu concurential menit a combate importul de ulei de slaba calitate care a invadat piata autohtona.
Industria energetica poate respira
Reamintim ca in urma refuzului noului actionar majoritar al SNP Petrom, compania austriaca OMV, de a respecta contracte comerciale parafate de gigantul petrolier, autohton anterior privatizarii, cu Rafinaria Astra, sectoare sensibile ale economiei nationale (in special sistemul energetic) au fost 'bombardate' cu uleiuri 'pirat', de slaba calitate, insa mult mai scumpe. Eliminarea Rafinariei Astra de pe piata uleiurilor autohtone a obligat companiile autohtone mari consumatoare de uleiuri industriale (in special cele din industria energetica) sa-si creasca efortul financiar valutar pentru a importa uleiuri de motor si industriale. Pentru a va face o imagine in privinta acestui efort financiar major, trebuie precizat ca tona de ulei de transformator de import se ridica 1.800 dolari, in vreme tona de ulei produs de Rafinaria Astra costa aproximativ doar 729 dolari.
Sursa: Curentul, 25 noiembrie 2005.' -
Titlurile de stat se listeaza in 2006
Averea
___
Titlurile de stat emise de Ministerul Finantelor se vor tranzactiona in scurt timp, la Bursa de Valori Bucuresti, cel mai probabil la inceputul anului 2006, dupa ce Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a reusit sa finalizeze reglementarile necesare listarii. CNVM a emis, pe 23 noiembrie 2005, prin Ordinul nr. 71, Regulamentul nr. 16 privind piata secundara a titlurilor de stat, organizata ca piata reglementata, ce va intra imediat in vigoare, prin publicare in Monitorul Oficial, in buletinul Oficial si pe site-ul institutiei de reglementare a pietei de capital.
„Din punct de vedere al CNVM, cadrul legal pentru tranzactionarea titlurilor de stat pe piata secundara, la Bursa, este complet“, ne-a declarat Ciprian Ene, purtator de cuvant al CNVM. Brokerii de la BVB cred ca „s-a facut un pas important de catre CNVM, prin aprobarea acestui Regulament, si lucrurile se vor misca mult mai repede, pentru ca Bursa este pregatita, prin sistemul de tranzactionare ARENA, pentru intrarea titlurilor de stat pe o piata lichida, din 2006“.
BVB trebuie sa supuna aprobarii CNVM, in termen de 45 de zile de la intrarea in vigoare a Regulamentului, toate modificarile si completarile aduse Regulamentului nr. 15 si Procedurii nr. 15.1 privind decontarea tranzactiilor cu titluri de stat. Depozitarea si inregistrarea lor, respectiv compensarea si decontarea vor fi realizate de departamentul specializat al bursei, pana la infiintarea Depozitarului Central, potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se arata in regulamentul aprobat de CNVM. Constituirea depozitarului central, cu respectarea conditiilor legale cerute de CNVM, a inregistrat intarzieri, potrivit unor surse din piata de capital, din cauza diferentelor intre sistemele de decontare ale BVB si cele ale Bancii Centrale, unde au loc deja tranzactii intre operatorii bancari autorizati.
Sursa: Averea, 25 noiembrie 2005.
24.11.2005
-
Pe piata de capital vor rezista doar intermediarii puternici
Curentul
___
O data cu implementarea Acordului Basel II, estimata pentru inceputul anului 2007, vor fi impuse limite de capital social pentru intermediarii de pe piata romaneasca de capital. 'In primul rand vor fi identificate riscurile, apoi se va evalua fiecare tip de risc si, in functie de acesta, se va stabili un anumit nivel al capitalizarii. In ceea ce priveste intermediarii de piata, vor rezista numai cei puternici', a subliniat presedintele CNVM, Gabriela Anghelache.
Prevederile noului acord de capital Basel II vor fi preluate in legislatia Uniunii Europene prin modificarea prevederilor a doua Directive Europene (nr. 93/6 EEC si 12/2000 EEC). Proiectul de modificare a introdus noi modalitati de cuantificare a riscului de credit, prin dezvoltarea metodei existente initial in vechea directiva, precum si prin introducerea posibilitatii folosirii metodei bazate pe modele interne pentru masurarea acestui risc (Internal Ratings Based Approach - IRB).
Metoda standard si metoda bazata pe modele interne
Metoda standard pentru determinarea cerintei minime de capital pentru acoperirea riscului de credit reprezinta elementul de similitudine cu cadrul actual de reglementare. Cele doua abordari prezinta insa diferente in utilizarea rating-urilor externe pentru determinarea gradului de risc de credit al unei expuneri. In cadrul noii abordari standard pot fi utilizate rating-urile externe ca indicatori ai bonitatii debitorilor (capacitate de plata si de credit) din categoriile administratii si banci centrale, institutii de credit, administratii centrale si locale, mari corporatii, entitati ale sectorului public si organizatii non-profit. Aprecierile calitatii creditelor acordate sunt furnizate de entitati specializate in astfel de servicii si recunoscute de catre autoritatile competente. De asemenea, exista o capacitate mult mai mare de diferentiere a nivelului cerintei de capital in functie de riscul contrapartii, noua abordare introducand noi ponderi de risc pentru expunerile cu rating-uri foarte scazute. Autoritatile competente pot permite firmelor de investitii sa calculeze expunerile ponderate cu gradul de risc si pe baza modelelor interne, numai daca firmele de investitii dispun de sisteme de administrare si clasificare a riscurilor de credit care sa prezinte siguranta si sa fie integral implementate.
Riscul operational
Riscul operational, introdus de Acordul Basel II, este definit ca riscul de a inregistra pierderi ca urmare a functionarii defectuoase/incetarii functionarii proceselor si sistemelor interne, a erorilor angajatilor si ca urmare a evenimentelor externe (include si riscul legal). Prin metoda indicatorului de baza, cerinta de capital se calculeaza ca procent fix (15%) din media ultimelor trei ani a venitului brut al institutiei. Luand in calcul metoda standardizata, firmele de investitii trebuie sa isi divida operatiunile pe tipuri de activitati, pentru fiecare tip de activitate acestea urmand sa calculeze cerinta de capital pentru riscul operational ca un anumit procent din media ultimilor trei ani a venitului brut al institutiei. Metoda evaluarii avansate este conditionata de indeplinirea unor criterii cantitative si calitative foarte riguroase si este supusa autorizarii de catre autoritatile competente.
De la Basel I la Basel II
Avand in vedere faptul ca cerintele acordului de capital Basel I nu mai corespundeau noilor tendinte de evolutie a pietei financiare, precum si cerintelor institutiilor de credit de management al riscului, in iunie 1999, Comitetul de la Basel a facut o propunere de elaborare a unui nou cadru privind adecvarea capitalului (Basel II) care sa inlocuiasca acordul din anul 1988 (Basel I). De la momentul lansarii acestei noi reglementari privind adecvarea capitalului, textul noului acord de capital a suportat o serie de consultari si totodata au fost elaborate o serie de studii de impact cu privire la implicatiile pe care le-ar avea aceste prevederi ale noului acord asupra activitatii institutiilor de credit si firmelor de investitii.
Sursa: Curentul, 24 noiembrie 2005.' -
Investitorii europeni s-au batut pentru obligatiuni BCR
Averea
___
In paralel cu negocierile de privatizare cu Erste Bank si Banco Comercial Portugues, ultima emisiune de euroobligatiuni lansata de BCR a fost puternic suprasubscrisa, aducand bancii 500 milioane euro la o rata anuala de dobanda (cupon) de 3,75%. Emisiunea BCR a fost intermediata de ABN Amro si BNP Paribas si a beneficiat de calificative foarte bune la lansare din partea agentiilor internationale de rating, respectiv BB- de la Standard& Poor’s si BB< de la Fitch, cu perspectiva „pozitiva“. Cu aceasta informatie, investitori din peste 16 tari au plasat in piata ordine de cumparare de peste 750 milioane euro pentru eurobondurile BCR, emisiunea fiind suprasubscrisa fata de valoarea de lansare, de 300 milioane euro. „Cei 500 milioane euro atrasi de BCR prin acest imprumut obligatar vor fi orientati spre dezvoltarea afacerilor bancii, inclusiv pentru diversificarea surselor de finantare actuale, in conditiile in care piata romaneasca, de credite in special, ofera foarte multe oportunitati de afaceri“, ne-a declarat Cornel Cojocaru. Obligatiunile BCR, de tipul „senior notes“, au o maturitate de trei ani, un randament la emitere (yield) de 4% anual si o rata fixa anuala a cuponului de 3,75%. Pretul de emisiune a fost de 99,306% din valoarea par, cu un randament de 0,95% peste nivelul euro swap la trei ani. „Am dorit si am reusit sa atingem un anumit nivel calitativ, sub aspectul costurilor reduse si al interesului deosebit al investitorilor, care vor constitui o referinta pentru orice emisiune viitoare de titluri de valoare a unei companii din Romania si chiar pentru titlurile care vor fi emise de stat“, a declarat Dan Bunea, vicepresedinte executiv al BCR. „Banca Comerciala Romana a atras 1,5 miliarde euro de pe pietele de capital internationale in anul 2005 pe baza propriei bonitati, garantata prin prestigiul bancii ce a fixat noi niveluri calitative pentru imprumuturile entitatilor romanesti“, ne-a declarat Cornel Cojocaru, purtatorul de cuvant al BCR.
BCR a mai lansat in 2005 doua imprumuturi sindicalizate succesive de peste 620 milioane dolari - primul in martie, de 200 milioane dolari, al doilea in luna august, de peste 400 milioane dolari (din care a rambursat anticipat primul imprumut pentru ca a obtinut o rata mai buna de dobanda).
Sursa: Averea, 24 noiembrie 2005. -
HVB: Erste, favorita pentru BCR
Averea EBS
___
Austriecii de la Erste Bank ar putea fi dispusi sa plateasca mai mult decat portughezii de la Banco Comercial Portugues (BCP) pentru preluarea Bancii Comerciale Romane (BCR), castigand batalia, desi achizitia are o importanta strategica pentru ambii concurenti, arata un raport al HVB Corporates & Markets, Global Markets Research.
Oferta celor doua banci, estimata la peste trei miliarde euro, este neobisnuit de mare, depasind de cinci ori valoarea contabila a actiunilor BCR. In ecuatia ofertei de pret a celor doua finaliste intra potentialul pietei financiare romanesti, mult mai mare decat cel pe care Ungaria sau Cehia il aveau in urma cu cinci ani, adica in anul preaderarii la UE, spune analistul Alexander Plenk.
Sursa: Averea, 24 noiembrie 2005.
Pagina