26.02.2009
-
Petrom pregătește un buget de criză
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
...este normală având în vedere informațiile comunicate ieri de companie', a declarat, Paul Brendea, analist la societatea de brokeraj 'Prime Transaction'. -
Cum vad brokerii reducerea comisioanelor de la BVB
Wall-Street.ro
___
Alin Brendea, director operatiuni la Prime Transaction este de parere ca masura este una pozitiva la nivel general si care pe termen mediu ...
25.02.2009
-
Banca bancilor centrale: Expunerea pe Romania este de fapt de 100 mld. euro, mult mai mare decat se stia pana acum
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD EBS
___
Expunerea totala a bancilor straine fata de Romania, incluzand cota care le revine din creditele acordate de filialele locale, insuma aproape 130 mld. dolari (peste 100 mld. euro) in iunie 2008, conform datelor centralizate de Banca Reglementelor Internationale (BRI), supranumita banca bancilor centrale. Aceasta expunere include finantarile acordate unor companii romanesti direct de la banci din strainatate si care nu sunt cuprinse in totalitate de statisticile BNR privind datoria externa. De exemplu, bancile elvetiene, care nu au sucursale in Romania, au raportat o expunere de aproape 7% din total (9 mld. dolari). Cu sume mult mai mici figureza in totalul expunerii banci din Japonia, Spania sau Suedia, care de asemenea nu au prezenta locala. Conform datelor BRI, care primeste date de la toate bancile centrale, circa 30% din expunerea bancilor straine, adica aproape 30 mld. euro, au maturitati de pana la un an, in timp ce 27% au maturitati mai lungi de doi ani. Bancile din Austria cumuleaza circa 35% din expunerea totala, urmate de Franta (in principal Societe Generale), cu 13,5% sau Olanda, cu 7,7%. BNR a publicat un sold al datoriei private externe pe termen mediu si lung de 39,2 mld. euro la sfarsitul lui 2008, la care se adauga o datorie externa pe termen scurt de 22,5 mld. euro, din care 10,6 mld. euro reprezinta datoria bancilor. Adaugand datoria publica externa rezulta un total de peste 72 mld. euro. Pe baza expunerii calculate de BRI, analistii bancii daneze Danske Bank concep un scenariu extrem in care bancile straine expuse pe Romania ar inregistra o pierdere totala de peste 37 mld. euro, din care 14 mld. euro ar fi in contul bancilor austriece. Mugur Stet, purtatorul de cuvant al BNR, afirma ca depinde cat de realiste sunt scenariile luate in calcul. 'Lucrurile trebuie privite in dinamica pentru ca de fapt nu arata atat de negru. Majoritatea finantarilor din afara se reinnoiesc si nu ne confruntam cu o situatie careia sa nu ii putem face fata', a comentat Stet. El spune ca BNR are o imagine si asupra creditelor contractate direct din strainatate pe baza unor sondaje statistice. Chiar si scenariul 'bland' al Danske Bank indica pierderi de 12,4 mld. euro pe care bancile vest-europene le-ar putea suferi in Romania din cauza deteriorarii conditiilor financiare. Cele mai afectate ar fi tot bancile austriece, cu 4,7 mld. euro, urmate de cele franceze, cu 1,8 mld. euro. Danske sustine ca o mare parte din creditele acordate in regiunea Europei Centrale si de Est au fost acordate in conditii similare cu imprumuturile subprime: s-a plecat de la ipoteza ca preturile activelor - in special ale proprietatilor imobiliare- vor continua sa creasca sau cel putin nu vor cobori niciodata. In plus, multe credite au fost acordate in euro sau in franci elvetieni. 'Mixul nefericit intre prabusirea preturilor la proprietatile imobiliare si deprecierile semnificative de curs contureaza tot mai clar faptul ca o parte importanta din aceste credite nu va fi rambursata', apreciaza Frank Hansen, analist al Danske Bank. Sursa: Ziarul Financiar, 25 februarie 2009 -
Fondurile americane si suedeze, cei mai mari vanzatori pe Bursa in 2008
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fondurile de investitii americane si suedeze au realizat anul trecut cele mai mari vanzari nete pe Bursa, cand indicele general al pietei, BET-C, a inregistrat o cadere de 70,3%, cea mai drastica din istoria institutiei. De cealalta parte, vehiculele de investitii care actioneaza prin intermediul unor paradisuri fiscale, gen Cipru, Luxemburg, Insulele Virgine si Insulele Cayman, au realizat mai bine de o treime din cumpararile de actiuni de la Bursa de anul trecut, achizitiile acestora totalizand 263,6 mil. euro, potrivit statisticilor publicate pe site-ul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Fondurile americane au realizat in 2008 vanzari nete de actiuni pe Bursa si piata RASDAQ ce au cumulat 190 mil. lei (51,6 mil. euro), in timp ce fondurile suedeze au avut vanzari totale de 182,2 mil. lei (49,4 mil. euro). Printre cele mai importante fonduri americane de pe Bursa se numara Julius Baer si fondurile Firebird, care insa actioneaza si prin intermediul unor vehicule inregistrate in paradisuri fiscale. Printre fondurile suedeze care actioneaza pe piata se numara Est Capital si Gustavia. De asemenea, britanicii si austriecii au scos de pe Bursa anul trecut 78,7 mil. lei (21,2 mil. euro) si respectiv 73,2 mil. lei (19,9 mil. euro). Vanzari mari de actiuni au realizat anul trecut si fondurile estoniene, respectiv in valoare de 40,1 mil. euro, dintre acestea cele cunoscute in ultimii ani numarandu-se Hansa si Trigon. Per total, strainii au inregistrat anul trecut intrari in conturile pe care le detin la brokerii prin care actioneaza pe Bursa in valoare de 512,3 mil. euro, mai mari cu 113,6 mil. euro decat totalul iesirilor, ce s-a cifrat la 398,6 mil. euro. Aceasta in conditiile in care o mare parte din intrarile de bani ale strainilor s-au indreptat catre achizitia unor pachete de control in companii listate, in timp ce iesirile s-au facut cu preponderenta prin vanzarea unor pachete de actiuni mai mici detinute cu scop speculativ, care au fost cedate direct in piata. De exemplu, anul trecut fondurile RC2 si Romanian Investment Fund (RIF) au preluat 33% din actiunile producatorul de lacuri si vopsele Policolor Bucuresti (PCL) de la fondul de investitii Romanian American Enterprise Fund (RAEF), printr-o tranzactie in valoare de 101,1 mil. lei (27,6 mil. euro). Totodata, un vehicul controlat de producatorul de otel Arcelor Mittal a achizitionat 36% din actiunile operatorului portuar Comvex Constanta (CMVX) pentru suma de 87,5 mil. lei (circa 24 mil. euro). Desi datele de la CNVM pe 2008 arata ca strainii mai mult au adus bani in tara decat au scos, statistica de la Bursa arata ca acestia au inregistrat vanzari nete pe piata reglementata a BVB in valoare de 39,3 mil. euro. Diferenta provine tocmai din achizitiile de pachete de control in companiile de pe piata RASDAQ. Sursa: Ziarul Financiar, 25 februarie 2009 -
Transelectrica asteapta o crestere a profitului cu 23% in 2009
ZF RO - FONDURI MUTUALE TEL
___
Transelectrica Bucuresti (simbol TEL) asteapta in acest an un profit in crestere cu circa 23% fata de cel realizat in 2008, de la 57,1 mil. lei (15,5 mil. euro) la 70 milioane de lei. In acelasi timp, compania de transport a energiei electrice doreste sa realizeze venituri in crestere cu 2,7%, de la circa 3 mld. lei (815 mil. euro) anul trecut la aproape 3,1 mld. lei. De asemenea, cheltuielile Transelectrica sunt prognozate sa avanseze cu 2%, de la 2,9 mld. lei (787 mil. euro) la 3 mld. lei. Astazi, la ora 11:05, titlurile Transelectrica se tranzactionau la un pret de 8,65 lei/actiune, acelasi cu pretul de referinta. La aceasta cotatie, capitalizarea societatii se ridica la 148 mil. euro. Sursa: Ziarul Financiar, 25 februarie 2009 -
Avioane Craiova cere bani de la AVAS pentru a evita falimentul
HotNews.ro
___
Conducerea Fabricii de Avioane de la Craiova a cerut Autoritatii de Valorificare a Activelor Statului un ajutor de salvare de 14 milioane de lei, pentru a evita falimentul societatii, iar liderul de sindicat al uzinei, Victor Peta, sustine ca este posibil ca salariatii sa iasa din nou in strada, relateaza Mediafax. Liderul de sindicat de la Fabrica de Avioane Craiova, Victor Peta, a afirmat, marti, ca a avut o intalnire cu ministrul Economiei, Adriean Videanu, si cu ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, carora le-a solicitat sprijinul pentru salvarea societatii. Potrivit sursei citate, conducerea Avioane Craiova SA a solicitat un ajutor de salvare, prevazut de lege, in valoare de 14 milioane de lei. 'Am solicitat un ajutor de salvare prin care AVAS putea sa acorde societatilor aflate in impas, mai ales ca noi suntem in proces de privatizare. E adevarat ca suma pe care am cerut-o noi, 14 milioane de lei, poate fi considerata mare, dar ea este absolut necesara pentru a ajute la supravietuirea fabricii pentru sase luni', a declarat liderul de sindicat. Victor Peta a precizat ca banii sunt necesari pentru ca furnizorii Fabricii de Avioane Craiova sa nu solicite insolventa societatii. 'Acesti bani sunt pentru functionarea societatii, pentru plata furnizorilor si salariilor, astfel incat sa nu mai fim pusi in situatia ca orice furnizor de servicii sau materiale sa ceara insolventa societatii', a explicat Victor Peta. El spune ca dupa trecerea societatii de la AVAS la ministerul Economiei, problemele societatii nu si-au gasit rezolvarea. Sursa: HotNews, 25 februarie 2009 -
Statul gireaza pentru salvarea Oltchim
Evenimentul Zilei OLT
___
Combinatul Oltchim Ramnicu- Valcea are sustinerea guvernului pentru obtinerea unui imprumut garantat de stat si majorarea capitalului social prin reconversia in actiuni a datoriei de 134 de milioane de euro pe care societatea o are catre statul roman. Promisiunile au fost facute de ministrii economiei si finantelor, care au efectuat ieri o vizita la compania Oltchim, care de la sfarsitul anului trecut functioneaza la jumatate din capacitate. Discutiile vor continua astazi, la Ministerul Economiei, potrivit lui Mihai Diculoiu, liderul sindicatului. Oltchim intentioneaza sa preia partea de petrochimie de la rafinaria Arpechim. Cea mai mare parte a imprumutului, adica aproximativ 100 milioane de euro, ar putea ajunge astfel la compania Petrom, detinuta de grupul austriac OMV. Referitor la conversia datoriilor in actiuni, ministrul economiei, Adriean Videanu, a mentionat ca „acest sprijin pe care vrem sa-l dam Oltchim trebuie sa fie in concordanta cu legislatia europeana. Trebuie sa convingem Comisia Europeana ca acest demers al nostru nu este ajutor de stat. Speram ca intr-o saptamana vom obtine acordul pentru ca Oltchim sa primeasca scrisorile de garantii de stat pentru imprumutul necesar pentru retehnologizare si cumpararea Pirolizei de la Arpechim Pitesti”, a precizat Videanu. Un alt ajutor pentru combinat este reducerea pretului energiei electrice de la 80 dolari/MW la cel mult 50 dolari/MW, dar si rambursarile de TVA restante. Cei doi ministri au mai precizat ca deocamdata nu se mai pune problema privatizarii societatii in urmatoarele luni. Sursa: Evenimentul Zilei, 25 februarie 2009 -
Petrom: Profit in scadere cu 43% in 2008, la afaceri in crestere cu 36%
DailyBusiness.ro SNP
___
Petrom, cea mai mare companie din Romania, a inregistrat in 2008 un profit net de 1,022 mld. lei (277,7 mil. euro), in scadere cu 43% fata de rezultatul din anul precedent, conform rezultatelor preliminare publicate miercuri. Reprezentantii companiei au explicat scaderea de profit prin provizioanele constituite pentru litigii si restructurare, precum si pentru rafinaria Arpechim. Pe de alta parte, cifra de afaceri a companiei a avansat anul trecut cu 36%, pana la 16,75 miliarde lei (4,55 miliarde euro). Profitul operational - EBITDA, a crescut cu 15%, la 3,56 miliarde lei (967 milioane euro), fata de rezultatul din 2007. De asemenea, valoarea investitiilor realizate anul trecut de companie, inclusiv in cresterea participatiilor in alte companii, a crescut cu 68%, pana la 6,4 miliarde lei (1,74 miliarde euro). In plus, si numarul angajatilor companiei a crescut in perioada mentionata, Petrom avand la finele anului trecut peste 33.000 de angajati, cu 26% mai multi decat la finele lui 2007. Pierderi in T4 In al patrulea trimestru din 2008, compania petroliera a raportat pierderi nete de 1,269 miliarde lei (345 milioane euro), cu mult peste cele mai pesimiste estimari. Rezultatul negativ din ultimele trei luni ale anului trecut a rezultat in urma constituirii de provizioane pentru cererile de compensatii din partea fostilor si actualilor angajati privind primele platite pentru concedii, dar si ca urmare a scaderii abrupte a pretului la titei. Grupul austriac OMV este actionarul majoritar al Petrom, cu o participatie de 51,01%, in vreme ce Ministerul Economiei detine un pachet de 20,64% din actiuni, iar Fondul Proprietatea o participatie de 20,11%. Compania are un capital social de 5,66 miliarde lei, divizat in 56,64 miliarde de titluri cu valorea nominala de 0,10 lei. Actiunile Petrom (SNP) sunt listate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti (BVB) si, potrivit cotatiei de la inchiderea sedintei de marti a Bursei, de 0,1310 lei/actiune, valoarea de piata a companiei se ridica la 7,42 miliarde lei (1,73 miliarde euro). Sursa: Daily Business, 25 februarie 2009 -
Armax Gaz: Profit net in scadere cu 47% in 2008
DailyBusiness.ro ARAX
___
Producatorul de echipamente pentru industria gazelor Armax Gaz Medias (ARAX) a obtinut anul trecut un profit net de 3,28 milioane lei (891.300 euro), in coborare cu 47% fata de cel din 2007, dupa ce cheltuielile inregistrate de companie au crescut intr-un ritm mai alert decat veniturile. In 2007, Armax Gaz a obtinut un profit net de 6,22 milioane lei (1,86 milioane euro), conform NewsIn. Potrivit rezultatelor financiare preliminate, veniturile companiei au insumat anul trecut 70,47 milioane lei (19,15 milioane euro), cu 39% peste nivelul din anul anterior. Cheltuielile au avansat, in schimb, cu 54,7%, la 66,47 milioane lei (18,06 milioane euro), fata de nivelul inregistrat in 2007. Cifra de afaceri a Armax Gaz au sporit cu 32% anul trecut, la 68,15 milioane lei (18,52 milioane euro), comparativ cu anul 2007. Producatorul de echipamente pentru industria gazelor Armax Gaz are un capital social de 60,44 milioane lei, divizat in 604,36 milioane de actiuni, cu o valoare nominala de 0,10 lei. Actionarul principal al companiei este Mircea Vescan, care detine 39,4% din actiuni. Actiunile Armax Gaz au incheiat sedinta bursiera de luni la cotatia de 0,0335 lei/titlu, nivel la care capitalizarea companiei este de 20,2 milioane lei (4,7 milioane euro). Titlurile Armax Gaz se tranzactioneaza la categoria de baza a pietei Rasdaq, sub simbolul ARAX. Sursa: Daily Business, 25 februarie 2009
24.02.2009
-
Cu 500.000 de euro poti sa cumperi o companie intreaga pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Teoretic, 500.000 de euro ar fi de ajuns pentru ca un investitor sa achizitioneze cea mai mica companie de pe Bursa, Energopetrol Campina (ENP), care efectueaza lucrari de constructii montaj si instalatii. Cu aceeasi bani, la pretul afisat pe Bursa, un investitor ar putea sa cumpere pachetul majoritar de actiuni la producatorul de vase emailate Ves Sighisoara (VESY), recent promovata la cota Bursei de Valori Bucuresti de pe piata RASDAQ sau un pachet de control de peste 33% din actiunile producatorului de bere Bermas Suceava (BRM), singurul de acest profil de pe Bursa. Cu un pachet semnificativ, de peste 10% din actiuni, un investitor poate chiar sa-si numeasca un administrator intr-o companie listata si sa influenteze deciziile luate de conducere daca numirea acestora se face dupa metoda votului cumulative, in timp ce cu peste 33% controleaza practic aproape tot ce se intampla in companie. Energopetrol Campina a obtinut anul trecut un profit net de 297.000 de lei (81.000 de euro), in crestere cu 6,9% fata de cel realizat in 2007, in conditiile in care nu foarte multe companii listate se pot lauda ca au realizat profit anul trecut. Afacerile companiei s-au majorat in 2008 cu 17,8%, ajungand la 23,9 mil. lei (6,5 mil. euro). La 31 decembrie 2008, Energopetrol Campina avea datorii totale de aproape 18 mil. lei (4,6 mil. euro) si valoarea contabila a companiei, care semnifica in fapt suma pe care aceasta ar obtine-o daca si-ar vinde toate activele la pretul la care le-a achizitionat dupa ce si-ar plati toate datoriile, se cifra la aceeasi data la 9,9 mil. lei (2,5 mil. euro). Energopetrol are circa 285 de salariati, asociatia acestora (PAS) controland de altfel firma cu o detinere de 48,8% din actiuni. Producatorul de piese auto Mefin Sinaia, a doua in topul celor mai mici companii listate pe Bursa, cu o capitalizare totata de 772.000 de euro, are circa 760 de angajati si o valoare a capitalurilor proprii (valoare contabila) de 8,5 mil. de euro. Compania a facut anul trecut profit de 155.800 de lei (circa 42.000 de euro), in ciuda faptului ca isi bugetase o pierdere de un milion de euro. Valoarea de piata a celor mai mici 10 companii de pe Bursa este de circa 11,55 mil. euro, adica in medie putin peste un milion de euro de companie, majoritatea dintre ele obtinand profit anul trecut. Cel mai mare castig in randul acestora l-a realizat in 2008 producatorul de bere Bermas Suceava, cu un profit net de circa 250.000 de euro, compania avand o capitalizare de piata de 1,44 milioane de euro. Cea mai putin indatorata companie dintre micii emitenti de la cota a doua a Bursei este producatorul de motoare electrice Electrocontact Botosani (ECT), cu datorii totale la 31 decembrie 2008 in valoare de numai 0,7 milioane de euro. Totusi firma a inregistrat anul trecut un rezultat negativ de circa 120.000 de euro. Tot 500.000 de euro ar fi necesari teoretic pentru a achizitiona intregul pachet de actiuni al producatorului de lactate Lacta Giurgiu (INEM). Compania este listata de piata RASDAQ si actiunile acesteia sunt tranzactionate in mod curent. 'Pretul lichiditatilor e foarte mare acum. Cine dispune de ele este constient ca are un atu fata de ceilalti si se gandeste foarte bine inainte sa-i foloseasca', spune Iulian Panait, presedintele firmei de consulanta in investitii KTD Invest. Oportunitatile de achizitie a unor pachete semnificative de actiuni in cadrul unor companii listate cu sume relativ mici sunt posibile ca urmare a scaderilor puternice inregistrate de Bursa in ultimul an si jumatate. Astfel, indicele general al Bursei, BET-C, s-a depreciat numai de la sfarsitul anului 2007 de cinci ori, unele actiuni scazand si de peste 40 de ori fata de maximele atinse in urma cu un an si jumatate. Bursa de la Bucuresti a atins astfel niveluri de acum cinci ani de zile. Sursa: Ziarul Financiar, 24 februarie 2009.
Pagina